„Acasă” înseamnă odihnă sub cruce,
Icoană cu aur de-Ofir înrămată,
Sfinte îmbrățișări de mamă, de tată,
Este focul de maci arzând printre spice.

„Acasă” e talpa care dorul îți poartă
Și ceru-i te-ncinge oriunde te-ai duce,
Vatra însemnată cu fagurul dulce,
Tangenta din Cer, la a lutului roată.

„Acasă” e un zâmbet dincolo de nori,
O pâine trudită dospind în covată,
O doină astrală plângând cu meteori,

Cununi de miresme-mpletite la poartă,
E splendoarea Vieții, Iubirea din zori,
Este-un râu de flori pe o ie curată.