Ce-ar fi viața fără Tine
Fără lacrimi de iubire
Fără vocea Ta cea blândă,
Fără lăcrima arzândă?

O, ce tulburare, ce ispită mare
Mă-oprește-n ceasul meu
Mă atrage zi de zi,
Să păcătuiesc mereu.

Nu am pace, nici iubire,
Fara a Ta Dumnezeire,
Nu am viață, n-am nimic,
Trec zilele așa cumplit.

Dacă nu te am pe Tine,
Nu am nici o țintă-n viață,
Încotro m-oi îndrepta,
Unde merge viața mea?
Pentru cine eu doresc,
Zi de zi să mă opresc?
Să mă uit la cel flămând,
Să întind un colț de pâine,
Să mă bucur pentru fapta ,
Ce-am făcut-o pentru Tine.

Căci în Cartea Ta cea Sfântă,
Tu așa ne-nveți mereu,
“ Dacă-ți cere chiar și haina,
Tu să-i dai și-a ta cămașa,
Limba tu s-o ai mereu,
Înfrânata, cu sare dreasă.
Cel ce-ți cere de mâncare,
Sătura-l și ve-i vedea,
Cine dă la cel sărac
Pe Domnul va imprumuta”.

O de n-ai fi Tu O Tata,
Zi de zi amicul meu
Aș murii singur pe lume
Fără pic de bucurie,
Ce ar fi viața toată,
Dacă Tu n-ai exista
Cine s-ar grijii de toate
Păsările ar mai cântă?
Răul ar mai curge lin?
Soarele ar răsări?
Cine-n lume s-ar griji
Dacă Tu nu ai mai fi?
Pomii n-ar mai înflori
Peștii nu ar înota,
Animalele din lume
Cine le va proteja?
Unde ar fi bunătatea
Dacă Tu nu ai mai fi,
Cine ar stăpânii din ceruri,
Cine ne-ar mai îngriji?
Cine ar mai da vre-o ploaie,
Pe uscatul negricios,
Cine ar uda recolta,
Doamne veșnic credincios?

Căci Tu în mila Ta cea mare,
Reverși deplin a Ta suflare,
Și peste cel viclean și nemilos,
Și peste cei buni cu suflet credincios.

Căci Tu ești bun, gata să ierți deplin,
Păcatul mare, murdar și întunecat,
La crucea Sfântă un legământ ai încheiat,
Să fiu iertat prin sânge sfânt spălat.

Mulțumesc Isus iubit,
Pentru mine ai venit,
Te-ai făcut om pentru mine,
Să mă scapi de-a mea rușine.
Tot păcatul meu Tu l-ai purtat,
Să am acum o haină albă,
Să fiu deplin curat,
În fapte, în gândire și trăire,
Să lupt a mă sfinți mereu,
Isuse pentru Tine.

Chiar dacă ispită este grea,
Te rog Isuse, să pot a o răbda,
Să nu pierd alergarea,
Către cerul Tău,
Și zi de zi Isuse,
Să fiu copilul Tău.