Astăzi, doar vestea ți se duce că trăiești. . .




Te rog de azi ca să renunți la tot ce ști, la tot ce-ai învățat până acum, la tot și toate,
Ce-ai învățat în școli și de la oameni, ce-ai învățat tu până astăzi de la lume,
Renunță azi la tot ce ști, oricum nu-ți folosește la nimic, ce ști te duc și azi la moarte.
Nefericită viață vei avea pe-acest pămât, trudită și mizeră-i viața ta fără de Mine,
De vrei ca să trăiești frumos, eternă viață tu să ai, va trebui să vii curând la Mine,
La „Școala Mea” de azi va trebui să vii, să-nveți din nou și toate de la Mine.
Uită tot ce-ai învățat în școli și de la oameni, nimicuri ce și-azi te duc la moarte,
Ce-ai învățat până acum e-un searbăd tot și-un surogat, făr de viață, făr de valoare.


Astăzi, doar vestea ți se duce că trăiești, ești mort de mult, trăiești tu azi dar nu trăiești,
Tu, și astăzi fugi după năluci și după vânt, alergi de multă vreme-n gol, nu ai o viață,
Nu vezi că totu-i goană după vânt, de Eu lipsesc din viața ta, tu, tu nu trăiești.
Oamenii și școala te-au învățat un drum greșit ce azi la moarte el te duce, nu la viață,
Te chinui și-astăzi să trăiești, te văd și azi cum te târăști, de mult n-ai zile, nu trăiești
N-ai bucuri, ți-s searbede a tale zile, pari bucuros, pari fericit, doar pari dar nu și ești
Tu, și astăzi cauți un pic de fericire și de pace, bucurie, cauți din ele și-astăzi ca să guști,
Cauți și astăzi să le guști dar gustul lor tu l-ai uitat de mult, s-a dus, nu-l mai găsești.


Nu-l mai găsești de Eu sunt lipsă din viața ta, de-aceea și-astăzi ești atât gol și bâjbâi,
Orbecăi în amiaza mare, ai ochi dar nu mai vezi, de mână azi te duc în viață alți,
Te poartă și te duc azi unde vor, Mi-atâta milă azi de tine, de tine și de toți ai tăi,
Nu-i nimeni azi în ajutor să-ți vie, n-ai prieteni, cu toții te ignoră și te râd azi toți.
Învață-mă să mă feresc de prieteni Doamne, de dușmani demult am învățat și singur,
N-am pe nimeni și cred că niciodată n-am avut cu-adevărat, am fost de unul singur,
Doar cu Tine văd Isus c-am mai rămas, ești singurul ce niciodată nu m-a părăsit,
Te am pe Tine și am totul, restul sunt nimicuri și gunoaie, e doar o goană după vânt.


De azi, să nu mai fugi după năluci și după vânt, e timpul azi să-ți vii în fire,
De vrei ca să trăiești și-un viitor să ai, va trebui să vii la „Școala Mea”, la Mine.
Te-aștept și astăzi te aștept, nimica n-am să te întreb, nimica n-am să-ți spun,
Așa cum ești la Mine vino, prigonit, batjocorit și umilit de toți, de păcate plin,
Așa cum ești Eu te primesc, te spăl, te curățesc, te-nvăț de azi cum să trăiești,
Eu am venit la-a-Mele oi ca ele s-aibe viață din belșug, de Eu trăiesc și tu ai să trăiești.
Va veni o vreme, când pe unii voi lua și pe alții voi lăsa, voi despărți, voi împărți,
Deci, de azi te pune pe genunchi, Mă caută-n rugăciuni, te pocăiește azi și vei trăi.
Sunt Bunul Păstor, te-aștept să vii la „Școala Mea” să-nveți de astăzi totul de la Mine,
Trebuie să Mă-ntâlnești, să Mă cunoști încă de-aici de vrei s-ajungi odată-n Cer la Mine.




6-Iunie-2015.