Pe brațul Tău-nflorește primăvara,
Chiar dacă-n inimă sunt troienite ierni,
'Nflorești migadalu-n suferință pentru mine,
Când vânturile -Ți cer ca să mă cerni...
Pe brațul Tău suspinul se transformă
În simfonii, aduse-n grai ceresc,
Cu ele-nvăț cântările de-Acasă;
Când Duhul Sfânt Îl chem, mă pocăiesc.
Pe brațul Tău se scutură salcâmii,
Și teii Ți se-nchină-n sfânt miros;
Petunii colorate, lămâițe,
Se - apleacă în dumnezeiesc - frumos...
Pe brațul Tău nu este teamă,
Nici foame, nici neliniște nu e,
Doar dulcele, când Duhul Sfânt ne cheamă
În scumpă și curată - părtășie.
Pe brațul Tău e sfântă curăție,
Chiar prin desișuri-ntunecoase,
Că faci din neagra - amenințare,
Oaze de-odihnă și popasuri luminoase.
Pe brațul Tău ne țesem sfânta haină,
Ca, îmbrăcați în ascultare să Îți fim,
Albă - Mireasă, purtători de Taină,
Putere din Cuvântul ce-L iubim, trăim.
5 iunie 2015-SandaTulics