Pe drumul credinţei sunt spini dar şi flori
Sunt şi lacrimi ascunse, este soare, sunt nori...
Pe drumul credinţei e Izvorul divin
Ce poartă în unde putere şi-alin...

E un drum ce-i îngust şi puţini merg pe el
Fiecare cu doruri şi poveri fel de fel
Dar păşesc fericiţi chiar şi-atunci când e greu
Căci alături le e ca un Far, Dumnezeu!

Pe drumul credinţei cu fraţi şi surori
Copleşit de iubire păşesc către zori
Şi mi-e inima cântec...şi mi-e sufletul zbor
Căci prin Harul Divin sunt spre cer călător!

Chiar de spinii mă dor şi cuvinte rănesc...
Chiar de cad uneori şi din drum mă opresc
Ştiu că Domnul veghează şi îmi e îndeajuns
Căci la capăt m-aşteaptă cu iubire...Isus!

Vulcan-19-05-2015
Mary