Du-mă pe munte, să-mi vorbeşti...

Ascunde-mi Doamne ... lacrimile,
Ce le-am trimis la Tine,
Cu ochii dincol' de ferești,
Mi-adu-napoi doar cântul
Ce Ți l-am-nălţat în linul zborului
Ca pasărea măiastră,
'Mbrăcată-n in subțire...
dincolo de coama de cireș...

Adu-mi 'napoi din vânticel - subțire,
Cântul de dor, cânt de iubire;
Culori din curcubeu culese -n dar de Tine,
Din marea dragoste: Harfa Iubirii...

Du-mă pe munte să-mi vorbești,
Despre luminile astrelor cerești,
De veșnicia-sfânt - nepieritoare,
În care să mă-nchin în slavă-Ți: Osanale.

Ține-mă-n: iertări, iubiri și mijlociri,
Să uit de-ndepărtații - spini,
De șoaptele - târâte de reptile,
Ce-atâta vor să nu mai fiu cu Tine...

Ține-mă de mână să nu cad,
Când lacrimile pe obraz
Se sparg în glod în suferinți,
Ca perlele plânse de sfinți...

**********************
Mă poartă-n biruință și iubire,
Să-mi pregătesc alb-rochia de
Mireasă pentru Mire.

ferești= ferestre (regionalism mehedințean)

iunie, 2015-Sanda Tulics