Trezire


Revarsă o, Doamne, cereştile daruri,
Şi focul de sus coboare pe-altar,
Cuprinde-ne Tată cu ale Tale haruri
Şi-n inimi revarsă iubire şi jar.

Splendoarea cerească, coboare-ntre noi
Desprinsă din tronul, din care domneşti,
Pătrundă pe-acei ce somnul în toi,
La tâmple le spune, mereu doar poveşti.

O, las' Tu pe Duhul să facă curat,
Şi pune pe fugă acele păcate,
Ce-ntunecă sufletul, şi-l ţine legat,
În lanţul cel gros, ce trage spre moarte.

Trezeşte în noi, şi-n duhul ce-avem,
Dorinţa de-a arde mereu pentru Tine,
Tu vezi o, Stăpâne, că nu mai putem,
În faţă să stăm la valul ce vine.

Ni-e slabă credinţa, şi n-avem elan,
Ni-e vlaga sleită şi candela stinsă,
Noi ştim că în luptă învinge satan,
Când candela noastră, nu e aprinsă.


Apoi dă-ne Tu, putere să stăm,
Mereu vegheatori, în toiul de noapte,
Conştienţi dar să fim că Tu vei veni,
La Tine să strângi, holdele coapte.

Şi-acolo la tron, în veşnica-Ţi slavă,
Cânta-vom şi noi, cuprinşi de-un mister,
Miraţi, de ce ochiul nostru-o să vadă.
Ce bine va fi, cu Tine în cer.