Când privighetoarea cântă,
Toate păsările tac,
Toate florile se-ncântă,
E liniște și pe lac.

Tot așa e când răsună
Harfa lui Orfeu pe mare:
Glasul de sirene sună. .
Dar n-aduce tulburare.

Ulisse-aude-acel imn.
Fără aspra cetluire,
Cântul de aed sublim
Îl păzește de-amăgire.

Iason ascultă senin,
Fără legănări străine:
Versul de Poet Divin
Îl ferește de ondine.

Și eu ascult fermecată
Ca meteorul, recules
Orbit de superba cometa
Trubadur prin Univers.

Până s-ascult, o Doamne, vocea-Ți
Filtrată prin divina armonie
Ce spală sufletul în lacrimi
Urechea-mi n-auzise poezie.