Egali, în fața Domnului!


Viaţa-mi pare mai frumoasă
De când rostu-i înțeleg
Nu îmi pare dușmănoasă
Cum eram tentat, să cred...

Nu mai văd rivali în oameni
Aşa cum, i-am socotit...
Înţeleg, sunt ai mei semeni;
Tot Domnul, i-a întocmit;

Ca mine este oricare:
Cu greşeli şi cu păcate,
Cu necaz şi supărare
Domnul, le vede pe toate.

Credinţa-n El să ne fie
Căci, ne poate ajuta!
Să fim ai Lui pe vecie
Şi să facem, voia Sa!

Vorbele care le spunem
Să se şi înfăptuiască
Comori la ceruri să punem
Nu-n zadar, să se vorbească.

Vorbele ne-nfăptuite
Rămân seci, fără valoare;
Domnului îi sunt urâte...
Pe El, nedreptatea-l doare.

Sfaturi bune ştim să dăm
Tuturor, când le vorbim...
Dar, să le şi aplicăm
Şi ce spunem, să trăim!

Falsitatea să pălească
Şi să n-o încurajăm
Gura noastră să vestească
Pe Isus, să -L onorăm!

Să fim aşa cum vorbim
Drepţi, de Domnul iubitori,
Şi în cinste să trăim
Credincioşi şi ascultători!

Amin

Câmpia Turzii, 4 iulie 2015