Sunt om sau... înger?

'Mi frământă Domnu' sufletu-n lumini,
Mă zboară lângă-un cuib de rândunici,
Mă-mbracă în polen de vară
Lăsându-mă lângă un mușuroi
De vrednice furnici.

Spre seară mă așează lângă-un cânt,
Un crrrrriiiiiii!... prelung și repetat;
Mă-mbracă în răcoarea serilor târzii
Pe brațu-I mă colindă sub cerul înstelat.

Viori de rugi se-nalţă-n mulțumire,
Acompaniate-n Duhul Sfânt,
Cu-așa iubire, bogăție eu nu mai știu:
-Sunt om sau înger-slujitor
'Mbătat de sfânta Lui minunăție!?

Iar noaptea, cu îngeri mă veghează
Pe brațu-I legănat...
Cu gândul la iubirea-I sfântă
Mă simt cu-adevarat: Fiică de-Mpărat.

6 iunie 2015
Sanda Tulics