TE CHEM, DOAMNE!


Cu teamă și nădejde înalț ruga mea,
Cu smerenie m-aplec înaintea ta.
Bunătatea Ta, profund m-a copleșit,
Am văzut iubirea, ce mi-ai dăruit.

Rugăciunile și cererile se întețesc,
Nădejdea mă face să îndrăznesc.
Inima mea după iertarea Ta tânjește,
Cuvântul Tău, sufletu-mi hrănește.

Te rog să-mi fi călăuză pe cale,
Vreau să mă supun voinței Tale.
Cuvântul Tău strâng în inima mea,
Facă-se voia Ta, acum și pururea.

Umple-mă, Doamne, cu Duhul Sfânt,
Să Te slujesc, cât voi fi pe pământ.
Sorb slovele vieții, cu sete feroce,
Tânjesc să aud gingașa Ta voce.

Dă-mi lumină, să mă călăuzească,
Fă-mă rază de lumină cerească.
Evanghelia s-o propovăduiesc,
Ajută-mă, în lumină să trăiesc.

Trimite îngerii Tăi să mă păzească,
De săgețile răului să mă ferească.
Pune în mine duh de înțelepciune,
Fă din mine om de rugăciune.

Să stăruiesc pe genunchi tot mereu,
Și când mi-e bine și când mi-e greu.
Fii cu mine, Doamne, în strâmtorare,
Orice boală, la glasul Tău, dispare.

Încrederea nimic n-o poate răpune,
Mă-încred în Cuvântul care îmi spune:
”Cheamă-mă și îți voi răspunde... ”
Nădejdea, în inima mea, pătrunde.

Amin!