Psalmul 19
Cerurile povestesc,
Despre-o Mână Creatoare;
Aştrii luminoşi şoptesc,
Despre Slava Ta cea mare.
Şi mesajul e purtat,
Să audă tot poporul;
Ziua-noaptea, ne’ncetat,
“Dumnezeu e Creatorul!”
Pregătit de drumeţie
Soarele, viteazul mire
Încălzeşte vechea glie
Strălucind aTa Iubire!
Legea Ta,… Desăvârşită
Sufletu-mi înviorează
Mărturia-Ţi neştirbită,
Tot mai mult mă luminează.
Cât de dreaptă-i Calea Ta
Şi porunca Ta Divină;
Îmi tresaltă inima,
Ochilor îmi dă lumină.
Frica Domnului curată
Dăinuieşte pe vecie,
Judecata-adevărată
Pe ea însăşi temelie.
Aur preţios, curat
Dulci, mai dulci chiar decât mierea
Le-ai păzit, le-ai ascultat,
Mare-ţi este răsplătirea.
Iartă Doamne,-al meu păcat
Nu mai vreau să fiu robit!
Tu eşti Cel ce m-a salvat,
Tu eşti Cel ce m-a iubit!
Mă închin ‘naintea Ta,
Primeşte al meu oftat
Doamne, Scutul, Stânca mea,
Cel ce m-a răscumpărat.