N-AM MERS DE LÂNGĂ TINE...

N-am mers de lângă Tine, Isuse, niciodată
Căci ai sădit în noi un dor nemuritor
Ființa noastră-a fost în har înmiresmată
De-aceea vrea conecții la veșnicul Decor.

Te-ai atașat de noi, ne-am atașat de Tine
Și-o sfântă alianță atunci s-a conceput
Și chiar când dau năvală puterile meschine
Nutrim tării cerești, nu forțe de-mprumut.

Mereu prezența Ta ne-a luminat cărarea
Să nu ne rătăcim prin lungul labirint
Îți acceptăm povața, Îți acceptăm mustrarea
Transmiți prin graiu-Ți lin și pace și alint.

Ce bine e cu Tine! Ce bine e-mpreună!
Păstași la fericire, părtași și la dureri
Cutreierând câmpii și lunci sub clar de lună
Gustăm din elixirul sublimelor tăceri.

Când jugul e prea greu că, parcă, ne doboară
Cu-n zâmbet te apropii cu sfântu-Ți ajutor
Și iar înviorarea începe să răsară
Și iar pornim cu-avânt spre veșnicul Izvor.

Să vină uragane, furtuni dezlănțuite
Nu mergem de la Tine; suntem pe veci uniți
C-atunci când am purtat veșminte zdrențuite
Venit-ai să ne-mbraci, să fim ai Tăi iubiți.

George Cornici/12 August, 2015