O, vino, Doamne...

Sub streașina ochilor plânși,
În ruga înălțată,
Te chem și-acum să mă asculți,
Iubite Tată.

Că-s grele suferințele de dus,
Puterea e puțină,
De-aceea, eu, Te rog umil,
Ne scoate la lumină.

Vești de războaie se-ntețesc,
Oriunde-ți întorci fața,
'Ntunericu-i nebun,
Vrea să domnească-n nopți pe veci,
Să ne distrugă... dimineața.

De-aceea, strig cu plâns amar,
Când văd ce este la hotar...
Cum năvălit-au să domnească,
Popoarele de viță ne-Împărătească.

Mă-ntreb în lacrimi, ce va fi?
Cu-ai mei, ai noștri și ai Tăi copii?
O, vino, vino, Doamne,
Până nu-i târziu...

14 septembrie-2015
SandaTulics