Strivește-mă Doamne
Dar nu pe mine
Ci firea-mi nebună, smintită demult
Și ține-mă Doamne
În caerul sfânt
Căci vreau, totdeauna de Tine s-ascult.

Strivește-mă Doamne
Dar nu pe mine
Ci gândul stricat ce-n mine trăiește
Și ține-mă Doamne
O piatră aleasă
Ce-n lume și-n ceruri sclipește.

Strivește-mă Doamne
Dar nu pe mine
Ci chipul cu sceptru de zeu
Și ține-mă Doamne
Pe veci ca să am
O nouă natură fără de eu.

Strivește-mă Doamne
Dar nu pe mine
Ci simțul carnal și aprins
Și ține-mă Doamne
În rândul acelor
Ce-au mers printre lei și-au învins.



- poezie scrisă la data de 11 octombrie 2015.