Prin alergarea ta, tu sa ramai statornic în credință.
În lumea-n care mulți aleargă în zadar,
Căci pentru fiecare pas ce-l faci, exista o sentință,
Aleargă bine dar, cât încă mai e Har!

Prin alergarea ta, fii o lumina-n lume,
Fii parte din acei, buni indrumatori...
Ca prin a ta trăire, si-a' tale fapte bune,
Să-și schimbe traiectoria, spre Ceruri călători!

Prin alergarea lor, mulți au dat uitării,
Iubirea lui Cristos de pe calvar,
Tu-alearga cu-ndrazneala, spre Premiul Alergării
C'aceasta alergare nu-ți va fii-n zadar!

Prin alergarea ta, vei întâlni dureri...
Vei întâlni chiar lacrime amare...
Vin clipe când te simți fără puteri...
Dar tu aleargă, Căci plata-n cer ți-e mare!

Se-ntâmplă ca sa cazi în timp ce-alergi...,
Dar nu rămâne jos, nu asta ți-e menirea.
Pansează rana, continua sa mergi,
Căci Domnul e cu tine; Oare nu-I știi iubirea?

Da! Iubirea Lui e mare încât n-o poți cuprinde,
Căci chiar și "AZI" ți-a oferit-o-n Dar!
Sa poți sa mai alergi, c-un dor mult mai fierbinte,
Spre Țara unde-I Mielul, c-ai primit acest Har!

Te-ndemn s-alergi, cu sarguinţa; fără preget,
Sa smulgi din întuneric pe cei căzuți și-n suflet goi...
Dar fii curat întâi în al tău cuget,
Apoi să-i chemi pe ei în a trăirii vieți noi.

Amin !