Primăvara și-a pierdut condurii:
Zile de aur și miere- de mai;
Noiembrie îi etalează nurii:
Momente calde, ca șoptiri din rai...

Și iunie și-a risipit podoaba-
Topaze în monturi de peruzea. .
Noiembrie îi poartă, astfel, slava:
Spice de aur a cules din stea.

Chiar vălu-i moale vara l-a uitat
Pe fânul întors în septembrie;
Toamna cochetă l-a împrumutat:
Vânt văratec bate în noiembrie... .

Paharul verii iar se răsturnase,
Coșul cu imortele s-a vărsat;
Ne îndulcim cu mierea ce rămase;
Cu iriși arși de-octombrie-a plouat. .

Dar parcă sună zvon de-ntinerire
Pe fața unei țări cu păr cărunt,
Mireasmă de april, de înviere,
Căci săptămâna jertfei a trecut.

În soare am ieșit să ne scăldăm,
Căci, iată, vine val de înnoire. .
Așa, în ziua mare-o să zburdăm,
Ca mânji celești, pe plai de nemurire.



Craiova, 12-11-2015