Izvoare de lacrimi amare sunt ochii:
E trist pentru suflet la marginea gropii!

Tu, fiule drag! Tu, fiică regină!
E trist să cobori în păcat și țărână!

E trist când te pierzi în mlaștina lumii
Cu inima prinsă de flacăra humii!

*
O, Doamne Isuse, ce chin, ce durere,
Amarul din inimi se zbate-n zăbrele!
Ce tineri au fost, și cum le-au fost sorții
În locul ales, în peștera morții!

Învață-ne, Doamne, Cuvântul curat:
Mai bine-i cu Tine decât în păcat!
Mai bine-i să mori ca martir credincios
Decât rob plăcerii, în loc păcătos!

Iertare părinți, cu inimi pustii,
Mă doare durerea atâtor copii!
Iertare copii, cu inimi fierbinți,
Mă doare durerea atâtor părinți!

Aș vrea să vă mângâi și nu mai știu cum:
Ce pot să vă scriu? Ce pot să vă spun?
Mă rog pentru voi, făpturi sângerânde,
Cristos să vă dea mângâierile sfinte!

E grea suferința, durerea e mare,
Dar Domnul ne dă la toți vindecare!
Și tineri, și vârstnici, să știm, să-nvățăm
Că viața e abur, și apoi…zburăm...
Spre Cerul etern și sfânt Paradis,
Ori locul pedepsei, în negrul abis!

Florești, Cluj