Omul leneș sărăcește!


Vinu-i batjocoritor
Zgomotoasă-i băutura,
La bețiv îi e ușor
Nu i se oprește gura

Teama de împărat e mare
E ca răcnetul de leu
Și oricât e omul de tare
De împărat, îi este greu

Cinstit cel ce se ferește
Și nu-i place cearta multă
Nebun, e cel ce-o primește
Și-n discuții lungi, se avântă

Leneșul, când toamna vine
Se grăbește la arat
Dar și vara va sta bine
Că n-are de secerat

Acei ce-s lăudăroși
Că sunt buni, mult se fălesc
Dar sunt falși și mincinoși
Căci plăcere nu-și găsesc

Cin se poate lăuda
Că-n toate, e curățit?
Cin se poate încredința
C-a fost drept și n-a greșit?

Acel care nu-i cinstit
Nu are măsura dreaptă
De Domnul, nu e iubit
Și pedeapsa, îl așteaptă

Domnul, toate le-a făcut
Urechea, care aude
Și ochiul care-a văzut,
El, toate le-a făcut bine

Omul, ce somnul iubește
Negreșit, va sărăci
Cine-i harnic și muncește
Pâinea, și-o va dobândi

Pâinea minciunii e dulce
Dar, în pietriș se preface
Căci ea, spre moarte te duce
Și-n necaz, inima-ți zace.

Amin

Câmpia Turzii, 29 noiembrie 2015