Isus Hristos și Dumnezeu,
Eu vreau să fiu copilul Tău.
Să mă-nveți ca să Te-ascult
Oricât aș trăi de mult.

Să m-apropii tot mereu.
Să mă știu la sânul Tău.
Să-Ți aduc ca jertfă Ție,
Trupul meu, o jertfă vie.

Dintr-o mlădiță curățită
Ce nu poate ca să mintă.
Dintr-o mlădiță aleasă
Ce nu poate să urască.

Și dintr-un singur butuc
Ca să nu mai fiu uituc.
Să mă gândesc întotdeauna
Că-s născut din nou acuma.

Să fiu o făptură nouă
Cum Cuvântul mă transformă.
Nicidecum făptură veche
Ce urăște și bârfește.

Ba stă și vorbește de rău
Chiar și pe fratele său
Și se crede că-i creștină
Că se roagă și se-nchină.

Dar oare Dumnezeu primește
Rugăciunea din gura cari mințește?
Sau de pe buze, prefăcută
Sau dintr-o gură limbută?

Fraților, voi dragi creștini:
Tineri, vârstnici și bătrâni,
Veniți cu toți să ne trezim
Și-o clipă să nu ațipim

Căci Cel ce vine, va veni
Și oare- atunci cum ne- a găsi?
Să ne găsească veghind
Mântuirea s- o primim!