Am înţeles că, tot ce-are suflare,
De Tine Tată, este zămislit,
Unii-s din zâmbetul de Prunc, Mamă Fecioară,
Alţii-s din râsu-Agarei în care ne găsim batjocoriţi!
Pe unii îi conduce ura, răzbunarea,
Dorind să împlinească a mamei lor credinţă,
Alţii, ales-au drumul de iubire şi răbdare,
Drumul iertării, ce se cheamă: Pocăinţă!
Din setea de putere moştenită,
Şi ura adunată-n cei ce-s răi,
S-a înmulţit un neam de oameni,
Ce îi urăsc Isuse, pe fraţii mei şi-ai Tăi.
Setoşi de sânge, ură, răzbunare,
Au încălcat a ţărilor - hotare,
Şi-ameninţă, trimit la moarte pe creştini,
Făcând din asta: faptă de onoare!
Urăsc Cuvântul şi pe Tine!
Ţi-au răstignit copiii, i-au făcut martiri,
Înveşmântate-n negru, plâng amar-n suspine,
Sărmane mame, lipsite de copii şi de iubiri.
...amurg de timp şi de mileniu!...
Atât se scrie că-n curând, ai să revii...
Unii petrec-n vărsări de sânge a vieţilor creştine,
Alţii îşi plâng martirii în inimi sângerii...
Nu Te întreb ce fi-va mâine, Doamne,
Nici când vei reveni, că nimenea nu ştie,
Dar înmărmurită de ce aud şi văd,
Te rog prin Duhul Sfânt:
Nu ne lăsa!Din Duhul Sfânt,
Ne dă o inimă plină-n iubire,
Să nu ne pierdem în pustie,
De Tine, şi de Legământ.
30 noiembrie 2015
SandaTulics
Multumesc Daniela Marinau pentru lecturarea si apreciaerea versurilor, fii binecuvintata!