La Iesle

Fluturi albi de nea, pe haina nopţii, zboară,
Peste gânduri, nori cenuşii coboară,
Suflă un vânt duşmănos ce mă biciuie,
Ochii în lacrimi înoată, se chinuie.

Şi cad întruna minunate flori de nea,
Dar tristă e şi pustie inima mea,
O trâmbiţă blândă se aude din nori:
''-Du-te la Iesle! Du-te degrabă în zori! ''

Nici o rază nu străbate printre nori,
E noapte, dar nu e mult până la zori,
Inima mea strigă cu un dor nespus:
''Mă duc la Iesle, mă duc la Pruncul Isus!

Pe aripi de gând, inima mea zboară,
Însoţind îngerii ce din cer coboară,
Şi cânt şi eu cu toti îngerii din cor:
-Astazi, ni S-a născut un Mântuitor!

Mă prind voios în dansul fulgilor de nea,
Pacea cerească îmi cuprinde inima,
Raze de lumină coboară de sus;
În inima mea, Se naşte Pruncul Isus!

Când ochii tăi în lacrimi înoată, se chinuie,
Când vântul duşmănos întruna te biciuie,
Uită-te la Iesle şi la Pruncul Isus!
Pace şi Iubire îţi trimite de sus!