Învăţături ale Domnului Isus Hristos (Matei 11.1; 23.8; Ioan 7.16; 13.13)
de Mihail Dimitriu, scriitor creștin (poet și prozator)

N-a trăit pe-acest pământ (Ioan 7.46)
Om desăvârşit şi sfânt (Rom. 3.23; Evrei 5.9)
Cum a fost Domnul Isus, (Matei 27.54)
Ce-a venit din cer, de sus. (Ioan 8.23; 13.3)

După ce El S-a născut, (Matei 2.1-2)
Împăratul ar fi vrut (Matei 2.3-12)
Să-L omoare imediat, (Matei 2.16)
Dar Tatăl L-a apărat. (Matei 2.13-15)

După ce Domnul Hristos (Matei 4.17)
Începu sârguincios, (Ioan 5.17)
Să lucreze plin de har, (Luca 4.22; Ioan 1.14)
Vrut-au să-L omoare iar! (Ioan 5.18)
Că Sabatul n-a ţinut (Ioan 9.16)
Aşa cum ei ar fi vrut. (Ioan 5.16)
Căci în ziua de Sabat, (Ioan 5.9)
Un om ce-a fost vindecat, (Ioan 5.13)
Patul său şi-a ridicat, (Ioan 5.10-12)
Cum Domnul l-a îndemnat. (Ioan 5.8)

Iată că pentru Sabat (Luca 13.14; Ioan 5.10)
Iudeii făceau păcat. (Ioan 5.16)
De Domnul s-au lepădat, (Ioan 9.16)
Că Sabatu-a dezlegat. (Ioan 5.18)

Şi astăzi, pentru iudei (Deut. 5.1,12-15)
Şi pentru alţii ca ei, (Exod 20.10)
Este mai presus, mereu, (Luca 6.5)
Sabatul, ca Dumnezeu. (Ioan 9.16)

Preoţii, cu mare zor, (Matei 27.20)
Au convins bietul popor, (Matei 27.21)
Că îi este de folos (Ioan 11.50)
Să-L omoare pe Hristos. (Ioan 11.53)

Însă Domnul a-nviat, (1 Petru 3.18; 4.6)
Şi la morţi le-a predicat; (1 Petru 3.19)
Cei sfinţi cu adevărat (Matei 27.52)
Înviară imediat. (Matei 27.53)

Unde Domnul e prezent, (Ioan 14.21-23)
Curge al vieţii torent; (Ioan 7.38)
Iar acolo unde nu-i, (Ioan 15.5)
Răul dă lăstari destui. (1 Ioan 3.6-10)

Domnu-i sfântă iubire, (1 Ioan 4.8)
Veşnică vieţuire, (Ioan 11.25-26)
E Mila întrupată, (Evrei 2.17)
Ce-a fost la lume dată. (Iona 4.2; Iacov 5.11)

E păstor de sfinte oi. (Ioan 10.11,14-16)
Şi e Paşte pentru noi, (1 Cor 5.7)
Căci e-al Tatălui sfânt Miel. (Is. 53.7; Ioan 1.29,36; Apoc. 5.6,12; 14.4)
Mântuirea e în El. (2 Tim. 2.10)

Orice om pe-acest pământ (Matei 11.29-29)
Are ca model preasfânt, (Evrei 12.2)
Viaţa-I fără de păcat, (Evrei 4.15; 1 Petru 2.22; 1 Ioan 3.5)
Ce pe noi ne-a luminat. (Ioan 8.12; 9.5)

De vrei veşnică viaţă, (Ioan 3.16)
Ascult-a Sa povaţă! (Matei 19.16)
Şi-mplineşte-o neclintit! (Matei 19.17)
Fii cu Domnul tău unit! (Ioan 14.20; 1 Cor. 6.17)

Ucenicul Său de eşti, (Matei 5.1)
Şi pe Domnul de-L iubeşti, (Ioan 14.15)
Trebuie ca tu să ştii, (Ioan 14.21)
Tot ce Domnul îţi grăi. (Matei 5.2)

Sfântul Domnului Cuvânt (Ioan 1.1-4)
Întrupat pe-acest pământ, (Ioan 1.14)
Când porni lucrarea Sa (Matei 4.17)
Astfel propovăduia: (Marcu 1.15)
Pocăiţi-vă! vă spun, (Matei 4.17; 11.20-24; Luca 13.3,5)
Că am fost trimis s-adun (Ioan 5.24,37; 6.29; 10.11-14,16, 27,52)
Pentru-mpărăţia Mea, (Ioan 10.28; 12.26)
Tot ce Tatăl îmi va da! (Ioan 6.37,39, 65; 10.29; 17.2)

Să credeţi în Tatăl Meu! (Ioan 14.1)
Şi în Mine, tot mereu! (Ioan 3.16)

Duhul Tatălui ceresc (Luca 4.14,18)
M-a uns, ca să le vestesc (Luca 4.43-44)
La săraci, în primul rând (Matei 11.5; Luca 4.18; 7.22)
Evanghelia. Curând (Luca 4.43)
Voi tămădui pe cei (Matei 11.5; Luca 4.18; 7.22)
Care, de păcate-s “grei”, (Matei 11.28)
Inima zdrobită au, (Luca 4.18)
Căci în lanţuri grele stau, (Matei 18.18; Luca 13.6; 1 Tim. 3.7)
Ferecaţi de cel ce-i rău, (Matei 16.19; Luca 8.29; 13.6; 2 Tim. 2.26)
Ce ar vrea să-i tragă-n hău. (1 Petru 5.8)

Orbii, de-acum vor vedea; (Matei 11.5)
Poveri n-or mai apăsa (Luca 4.18)
Peste cei cu viaţă grea, (2 Cor. 4.8; 2 Tim. 3.1)
Că îi voi elibera. (Luca 13.11-13,16)

Am venit s-arăt oricui (Matei 5.45)
Îndurarea Domnului. (Luca 4.19,21)

După ce le-a predicat (Luca 4.18)
La săraci, El i-a chemat (Matei 11.1,5)
Pe toţi oamenii la El, (Matei 11.28)
Să urmeze-al Său model. (Matei 11.29)
Să fie blânzi şi smeriţi, (2 Sam. 22.28; 2 Cron. 12.7; Ps. 119.75; Prov. 15.33; 16.19; 22.4; 29.23; Is. 57.15; Mica 6.8; Ţef. 2.3; 3.12; Luca 18.13,14; Ef. 4.2; Fil. 2.3; Col. 3.12; Iacov 4.6; 1 Petru 5.6)
Cum sunt cei ce-s mântuiţi. (2 Sam. 22.28)

Domnul astfel a grăit: (Matei 18.3)
Cel care nu-i pocăit (Luca 13.3,5; Evrei 7.26)
Cum e-un copilaş smerit, (Matei 18.4; 23.11)
Şi cu Mine nu-i unit, (Ioan 14.20)
Niciodat’ nu va intra (Matei 18.3)
În Împărăţia Mea! (Matei 19.14; Luca 18.16-17)

“Pentru a putea intra (Ioan 3.3)
În Împărăţia Mea, (Ioan 3.5)
Să te naşti din nou!” a zis (Ioan 3.7)
Domnul Cel din cer trimis. (Ioan 1.1-5,14; 5.37; 6.29)
Mântuiţii, născuţi sunt (Ioan 3.3)
Din apă şi din Duh Sfânt. (Ioan 3.5)

În a Cincizecimii zi (F. A. 2.1-21)
După ce Domnul muri, (F. A. 1.3-5)
În creştini El a trimis (Ioan 16.7)
Duhul Sfânt, cum a promis. (F. A. 1.8)

Duhul Sfânt îl vor primi (Ioel 2.28)
Cei ce pocăiţi vor fi, (F. A. 2.38-39)
În credinţă vor trăi, (Ioan 7.38-39; Gal. 3.14)
Pe Domnul Îl vor iubi, (Ioan 14.16)
Poruncile-I vor păzi, (Ioan 14.15,21)
Ascultând de Dumnezeu, (F. A. 5.32)
Rămânând în El mereu. (1 Ioan 3.24; 4.13)

Cine n-are Duhul Sfânt, (Luca 11.13)
Zice-al Domnului Cuvânt: (Ps. 33.4; Prov. 13.13)
Să nu fie bucuros, (Iacov 4.9)
Că nu e al lui Hristos. (Rom. 8.9)
Încă nu e mântuit, (2 Tes. 2.13)
De păcate e-nrobit. (Rom. 6.6)

Şi Domnul Hristos grăi: (Matei 12.31)
Că oricine va vorbi (Matei 12.32)
Contra Duhului cel Sfânt, (Marcu 3.29)
Nici în cer, nici pe pământ (Luca 12.10)
Iertare nu va primi, (1 Ioan 5.16-17)
Căci păcat veşnic va fi. (Marcu 3.29)

Dacă tu cauţi să spui, (Matei 9.34; 12.24; Marcu 3.22)
C-o lucrare-a Duhului (Matei 12.28)
Sfânt, o face un alt duh, (Matei 9.34; 12.24; Marcu 3.22; Luca 9.55)
Dintre cele din văzduh, (Iov 4.12-21; Ef. 2.2)
Astfel, tu ai săvârşit (Matei 9.34; 12.24; Marcu 3.30)
Păcatul cel mai cumplit (Matei 12.32; Marcu 3.29)
Contra Duhului cel Sfânt, (Matei 12.31)
Spune-al Domnului Cuvânt. (Luca 12.10)

Domnul a mai spus aşa: (Marcu 7.15,20)
Că la judecata Sa, (Iacov 3.6)
Socoteală tu vei da (Matei 12.36)
De orice vorbă a ta! (Matei 12.37)

Pe un om îl va spurca (Matei 15.11)
Oricare vorbă a sa, (Matei 15.19)
Ce-i nefolositoare (Matei 12.36)
Sau e dăunătoare. (Matei 12.37; 15.19; 1 Petru 3.10)

Omule, tu nu uita! (Ps. 103.2; Prov. 3.1; 4.5; Iacov 1.22-25)
Domnul te învaţ-aşa: (Matei 5.1-2; 7.28-29)

Fericiţi vor fi în veac (Matei 5.3)
Cei ce au duhul sărac. (Ps. 34.18)
Fericiţi sunt cei ce plâng, (Luca 6.21)
Că ei mângâieri îşi strâng. (Matei 5.4)

Şi cei blânzi sunt fericiţi, (Matei 5.5)
Căci în veac vor fi slăviţi. (Apoc. 5.10; 20.6; 21.1-3; 22.5)

Fericiţi sunt şi acei (Matei 5.8)
Ce au inima din ei (Ier. 17.9)
Curăţită de păcat, (F. A. 15.9; Iacov 4.8)
Că-n ea Domnul a intrat. (Ioan 14.23; 17.23; Ef. 3.17; Apoc. 3.20)

Fericiţi sunt cei săraci, (Luca 6.20; Iacov 2.5)
Că Domnul e-al lor cârmaci. (Marcu 4.38; Ioan 10.11,14; Iacov 3.4)
Milostivii-s fericiţi, (Matei 5.7)
Căci de Domnul sunt primiţi. (Rom. 15.7)

Şi flămânzii-s fericiţi (Luca 6.12)
Cu Cuvântul Său hrăniţi. (Matei 4.4; Ioan 6.48-51)
Ferice-n rai, zi de zi, (Apoc. 21.1-4)
De-mpăciuitori va fi. (Matei 5.9)

Ferice de cei salvaţi, (Prov. 28.18)
Ce-s flămânzi şi însetaţi (Matei 5.6)
După neprihănire, (Rom. 6.18; Ef. 6.14; 1 Tim. 6.11; 2 Tim. 2.22; 1 Petru 2.24)
Răbdând chiar prigonire. (Matei 5.10; 1 Petru 3.14)

Ferice va fi de-acei (Matei 5.12)
Sfinţi, ce-L au pe Domnu-n ei, (Ioan 14.20; 17.23; 1 Cor. 6.17)
Pe care, acuzator, (Matei 10.17,21; 24.9; Marcu 13.9,11; Luca 12.11; 21.12,16)
Doar pentru credinţa lor, (Matei 10.18,22; Marcu 13.9,13; Luca 21.12)
Oamenii îi vor urî, (Matei 10.22; Marcu 13.13; Luca 6.22; 21.16)
Ades îi vor ocărî, (Matei 5.11; Luca 6.22; 1 Cor. 4.12; Evrei 10.33)
Cu zel îi vor prigoni (Matei 5.11; 10.23,34-36)
Şi îi vor batjocori, (Matei 5.11; Luca 6.22; F. A. 5.41; 13.45; 14.5; 18.6; 1 Tes. 2.2)
Pe nedrept îi vor vorbi (Luca 6.22)
De rău, şi-i vor izgoni. (Matei 5.11; Luca 6.22; F. A. 13.50)

Vai de cei ce sunt bogaţi! (Luca 6.24)
Când ei fi-vor aruncaţi (Iacov 5.1-2)
În iazul cel plin cu foc, (Iacov 5.3)
Tihnă n-or avea deloc! (Marcu 9.43-48)

Vai de cei ce-s săturaţi! (Luca 6.25)
Şi de cei ce-s îmbuibaţi! (Luca 21.34)
Căci în veşnicie-or fi (Iacov 5.3)
Tot flămânzi, zi după zi. (Luca 6.25)

Vai de cei ce râd acum! (Luca 6.25)
Căci pe al pierzării drum (2 Cor. 2.15; 4.3)
Se vor tângui cu-amar, (Luca 6.25)
Fără Domnul, făr’ de har. (Matei 7.23; 8.22; Apoc. 3.1-2)

Vai de cei ce sunt vorbiţi (Luca 6.26)
De bine, de toţi doriţi! (Ioan 15.19)
Ce tot timpul sunt semeţi, (1 Împ. 22.24)
Cum erau falşii profeţi. (1 Împ. 22.6-23)

Când în Domnul eşti altoi, (Ioan 14.20; 15.1-5; 1 Cor. 6.17)
Domnul te învaţ-apoi: (Luca 11.1)
Sare trebuie să fii! (Matei 5.13)
Unde eşti, zi după zi, (2 Cor. 2.15-17)
Să fii mereu de bun gust! (Col. 4.6)
Şi să nu produci dezgust! (Marcu 9.50)
Când sarea nu mai sărează (Matei 5.13)
Nimeni n-o mai păstrează. (Luca 14.35)

Şi lumină tu să fii! (Matei 5.14)
Ca să faci din noapte, zi! (Matei 5.15)
Fapte bune să lucrezi! (Matei 5.16)
Ca pe toţi să-i luminezi! (Matei 5.15)

Eu, Domnul, aşa vă zic: (Matei 5.17)
Legea Veche n-o s-o stric. (Matei 5.18-19)
Ci s-o-ndrept şi s-o-mplinesc, (Ezec. 20.25; Evrei 9.10; Matei 5.17; Marcu 9.7)
M-a trimis Tatăl ceresc. (Ioan 13.3; 16.5)

Omule, nu în zadar (Mica 6.8)
Domnul îţi vorbeşte clar: (Luca 4.32; Ioan 7.46)
De, neprihănirea ta (Matei 5.20)
N-o întrece pe acea (Matei 11.11)
Ce-o aveau acei ce-s mari (Luca 1.15)
Farisei şi cărturari, (Matei 23.13; Luca 6.7)
Niciodată nu vei sta (Matei 18.3)
În Împărăţia Mea. (Luca 18.17)

Iată ce am îndreptat, (Evrei 9.10; Col. 2.20-23; Marcu 9.7)
Zise marele-mpărat, (Ioan 18.37; 1 Tim. 6.15-16; Apoc. 19.11-16)
La străvechiul decalog, (Ef. 2.15)
Pentru un bun epilog: (Ezec. 20.25)

Vi s-a spus: “să nu ucizi”! (Exod 20.13; Matei 5.21)
Eu vă spun: să nu închizi (Matei 23.13)
Calea spre fratele tău, (Gal. 5.20)
Adresându-te lui rău! (3 Ioan 10-11)
Nu te mânia pe el! (Matei 5.22; Iacov 1.20)
Nu-l jicni în nici un fel! (2 Cor. 12.20)
Căci “prost” sau “nebun”, de-i zici, (Matei 5.22)
Tu nu vei scăpa de “bici”! (Matei 12.36)

Înainte s-aduci dar (Matei 5.23)
Pe al Domnului altar, (Matei 5.24)
Împacă-te imediat (Matei 5.9)
Cu acel ce eşti certat! (Matei 5.25)

“Să nu preacurveşti”! s-a zis (Exod 20.14)
În al Legii vechi zapis. (Lev. 26.45; Rom. 7.6; Col. 2.14; Evrei 8.13)
Însă Eu vă spun c-acei (Marcu 9.7; Ioan 14.1)
Bărbaţi ce au ochi mişei, (Ier. 9.2)
Care pe femei poftesc, (Matei 5.28)
Chiar astfel, ei preacurvesc! (Matei 5.27)
Iar curvia are loc (Apoc. 19.2)
În inima lor, ad-hoc! (Matei 5.28)

Ochiul, de te va stârni, (Matei 5.29)
Ca trupeşte a pofti, (Col. 3.5 )
Ca să nu cazi în păcat, (Matei 18.9)
Scoate-l, şi-ai să fii salvat! (Marcu 9.47)

Şi mâna de te-ar face (Matei 5.30)
Ca tu să fii rapace, (1 Cor. 5.11)
Ca să nu cazi în păcat, (Matei 18.8)
Tai-o, şi-ai să fii salvat! (Marcu 9.43)

Legea veche spune-aşa: (Lev. 26.45; Rom. 7.6; Col. 2.14; Evrei 8.13)
Poţi nevasta a lăsa. (Deut. 24.1-2)
Cartea de despărţire (Matei 5.31)
Desface-a ta unire. (Matei 19.7-8)

Însă Eu îţi spun aşa: (Marcu 9.7; Ioan 14.1)
N-ai voie a divorţa! (Marcu 10.9)
Lipit de nevasta ta, (Marcu 10.7)
Un trup faceţi, tu şi ea! (Marcu 10.8)

Dacă totuşi divorţezi, (1 Cor. 7.10)
Şi Cuvântul Îmi sfidezi, (Is. 1.4; Ier. 32.33; Ezec. 23.35; Zah. 7.11)
De, te recăsătoreşti (1 Cor. 7.10)
Cu alta, tu preacurveşti! (Marcu 10.11; Luca 16.18)

De asemeni este scris, (Num. 30.1)
Că-n vechime s-a mai zis: (Num. 30.2-16)
De juri, tu să împlineşti (Lev. 19.12)
Ceea ce făgăduieşti! (Matei 5.33)

Însă Eu îţi spun acum: (Matei 5.34; Marcu 9.7; Ioan 14.1)
Tu să nu juri nicidecum! (Matei 5.35-36)
Vorba să-ţi fie aşa: (Matei 5.36)
Nu e nu, şi da e da! (Matei 5.37)

Iar atunci când spui ceva, (Matei 12.36)
Tu nu te justifica! (Iacov. 3.2)
De-ntăreşti cuvântul tău, (Iacov. 5.12)
Faci lucrarea celui rău! (Matei 5.37)

Legea veche spune-aşa: (Lev. 26.45; Rom. 7.6; Col. 2.14; Evrei 8.13)
Când un om te-o agresa, (Exod 21.1,23)
Dinte pentru dinte ia! (Exod 21.24; Lev. 24.20; Deut. 19.21)
Şi ochi pentru ochi să-ţi dea! (Matei 5.38)

Tu nu riposta, zic Eu, (1 Tes. 5.15)
Celui ce îţi face rău! (Rom. 12.17; 1 Petru 3.9)
Dac-o palmă cineva (Ioan 18.22-23)
Peste un obraz ţi-o da, (Luca 6.29)
Făr’ să ai pe el necaz, (Lev. 19.18; Ecl. 11.10; Col. 3.19)
Dă-i şi celălalt obraz! (Matei 5.39)

Dacă haina vrea să-ţi ia, (Matei 5.40)
Tu dă-i şi cămaşa ta! (Luca 6.29)
Iar dacă tu eşti silit, (Matei 27.32)
Să mergi o milă fortuit, (Marcu 15.21)
Două mile tu să mergi! (Matei 5.41)
Din minte, gând rău să-ţi ştergi! (1 Cor. 2.16; Fil. 2.5; Zah. 7.10)

Celui ce îţi cere, dă-i! (Matei 5.42)
Împrumută banii tăi! (Luca 6.34)
Tu, dobândă să nu iei! (Lev. 25.36-37; Luca 6.35)
Cum fac cei care-s mişei. (Ps. 15.5; Ef. 5.3,5)

Tot în Legea veche-i scris, (Lev. 26.45; Rom. 7.6; Col. 2.14; Evrei 8.13)
Că evreilor s-a zis: (Lev. 19.1-2)
Pe ai tăi să îi iubeşti! (Lev. 19.18; Matei 5.43)
Pe duşmani să îi urăşti! (Deut. 23.6)
Eu zic: nu fi pătimaş! (Rom. 1.26; 7.5; Gal. 5.24; Col. 3.5)
Iubeşte-l pe-orice vrăjmaş! (Matei 5.44; Luca 6.27,35)

De-i iubeşti numai pe-acei (Matei 5.46)
Care te iubesc şi ei, (Luca 6.32)
Vreo răsplată tu aştepţi? (Matei 5.46)
Păcătoşii înţelepţi (Luca 6.32)
Şi vameşii fac la fel, (Matei 5.46)
Iar ei nu-s un bun model. (Luca 18.13)

Dacă strângi cu drag la piept (Matei 5.47)
Doar pe fraţi, crezi că eşti drept? (Luca 10.25-37; 2 Petru 1.7)
Şi păgânii fac la fel, (Matei 5.47)
Iar ei nu au un bun ţel. (Matei 10.5; Ef. 4.17; Tit 2.12)

Un adevărat creştin (F. A. 11.26)
Scăpat de-al iadului chin, (Matei 25.34,41, 46)
Pe orice om iubeşte, (Luca 10.25-37)
Frumos viaţa-şi trăieşte. (Rom. 13.13)

Legea si proorocii sunt (Luca 16.16; Ioan 1.45)
Cuprinse în amănunt (Rom. 3.21)
În două porunci, ş-atât! (Matei 7.12; 22.37-40; Luca 6.31)
Domnu-aşa a hotărât. (1 Sam. 12.22; 1 Împ. 2.3; Is. 14.24; Matei 11.27; 28.18; Luca 10.22; Ioan 3.35; 13.3)

Prima este să iubeşti (Luca 10.27)
Pe oricine, cât trăieşti, (Matei 22.37-40; 1 Tim. 1.5)
Iar cu-a doua-ţi dovedeşti (2 Cor. 13.5)
Că pe prima o-mplineşti. (Matei 7.12; Luca 6.31)

Pe a doua, nu uita, (Prov. 3.1)
Domnu-a formulat-o-aşa: (Hagai 1.7)
Dacă tu voieşti ceva (Matei 7.12)
Ca să-ţi facă cineva, (1 Ioan 3.22; 3 Ioan 5,11)
Mai întâi, fă tu la fel! (Luca 6.31)
Să-I fii Domnului fidel! (Iosua 24.14; 1 Sam. 12.24; Matei 12.30; Ioan 14.15,20-23; 15.1-7; F. A. 5.29; Evrei 7.26; 1 Ioan 2.6; 4.17)

De faci bine doar la cel (1 Petru 3.6,11, 17; 3 Ioan 11)
Care ţi-a făcut şi el, (Gal. 6.10; 1 Tim. 6.18; Iacov 4.17)
Vrei răsplată pentru zel? (Gal. 6.9; 2 Tes. 3.13)
Păcătoşii fac la fel! (Luca 6.33)

Tu să faci bine la toţi, (Gal. 6.9-10)
Cât de mult tu o să poţi, (2 Tes. 3.13; Iacov 4.17)
Făr’ să ceri în schimb ceva! (Luca 6.33)
Căci Domnul te va vedea, (F. A. 10.4)
Şi-ţi va da în ceruri sus (Matei 5.12)
O răsplată, mai presus (Luca 6.23)
De toate ce ai făcut (Ier. 17.10; 1 Cor. 15.58)
Doar de Domnul tău ştiut. (Matei 6.1-4)

Cu Domnul, de tu lucrezi, (1 Cor. 3.9; 2 Cor. 6.1)
Tu să binecuvântezi (1 Petru 3.9)
Pe cei ce te blestemă (Matei 5.44)
Şi-aruncă anatemă! (Rom. 9.3)
Fă bine celui care (Matei 5.44)
Pe tine ură are! (Ps. 109.5)

Pentru cei ce te-asupresc, (Iacov 2.6)
Vino la Tatăl ceresc, (Marcu 11.25)
Şi te roagă iubitor (Matei 5.44)
Pentru mântuirea lor. (1 Tim. 2.1-4)

De al Tatălui fiu eşti, (Ioan 11.52; Rom. 8.21; 1 Ioan 3.9-10)
Cu El te asemuieşti. (Ps. 78.8; Ezec. 20.18; Zah. 1.4)
Tatăl este milostiv, (Luca 6.36)
Cu toţi este afectiv. (Matei 5.45; Luca 6.35)
Tu să ai şi acest ţel: (Evrei 12.2)
Să fii milostiv ca El! (Luca 6.36)
Tu să fii desăvârşit (2 Cor. 13.11; 2 Tim. 3.17)
Ca şi Tatăl cel slăvit! (Matei 5.48)

Binele nu-l trâmbiţa! (Matei 6.2)
De se ştie fapta ta, (Matei 6.1)
Şi-ai primi ceva în plus, (Luca 6.35; 14.12-13; Apoc. 3.17)
Pierzi răsplata cea de sus! (Matei 5.46; 6.4; Luca 14.14)

Să nu ştie stânga ta (Matei 6.1)
Ce dă dreapta, sora sa! (Matei 6.3)
Tu aşa dac-ai făcut, (Matei 6.2)
Domnului vei fi plăcut! (Matei 6.4)

Iar de-ţi place, când te rogi (Matei 23.14)
Să faci vâlvă-n sinagogi, (Matei 6.5)
Să te vadă toţi, apoi (Marcu 12.40)
Nu eşti în Domnul altoi, (Ioan 15.1-5)
Căci făţărnicia ta (Matei 6.5)
Nu e după voia Sa. (Matei 23.13-15)

Creştinul adevărat (F. A. 11.26)
Se roagă neîncetat (Luca 18.1,7; 21.36; Ef. 6.18; 1 Tes. 5.17; 2 Tim. 1.3)
Numai prin Duhul cel Sfânt, (Ioan 4.23-24; 1 Cor. 6.17)
Spune-al Domnului Cuvânt. (Ef. 6.18; Iuda 20)

În ascuns tu să te rogi! (Matei 14.23; Luca 5.16)
Nu cum fac cei demagogi. (Matei 23.14)
Intră-n odăiţa ta (Dan. 6.10)
Şi încuie uşa sa. (Matei 6.6)

Când te vei ruga-n ascuns, (Matei 6.6)
Cerul tu-l vei fi pătruns, (Luca 3.21)
Domnul îţi va da răspuns (Ps. 69.13; Ier. 42.4)
Care îţi va fi-ndeajuns. (F. A. 10.4)

Când cu vorba tu te rogi, (Ecl. 5.2)
Şi slujirea ţi-o arogi, (Ef. 4.11-12)
Atunci, trebuie să ştii: (2 Tim. 3.1)
Că de vei bolborosi (Prov. 10.19)
Vorbe care sunt la fel, (Matei 12.36)
Cum păgânii fac cu zel, (Matei 6.7)
Domnul nu te-o asculta, (Isaia 1.15)
Că-nchinarea ta e rea! (Ioan 4.23-24)

Să nu crezi că dacă-I spui (Matei 6.7)
Vorbe multe, şi-I expui (Prov. 10.19)
Domnului problema ta, (Ecl. 5.2)
Astfel, te va asculta! (Dan. 9.19)

Pân’ a I te adresa, (Evrei 4.13)
Domnul ştie ruga ta! (Ps. 139.4)
El ştie tot ce gândeşti (Ps. 94.11; Ezec. 11.5; Amos. 4.13)
Şi ce-ai vrea să Îi vorbeşti. (Matei 6.8)

Când posteşti, nu le-arăta (Is. 58.3-4)
Oamenilor starea ta! (Matei 5.16)
Nu umbla posomorât! (Is. 58.5)
Postul tu l-ai hotărât! (Is. 58.6-7)
Dacă faţa ţi-o sluţeşti, (Matei 5.17)
Atunci tu făţarnic eşti! (Matei 5.16)
Faţa de-ţi va radia, (Matei 5.17)
E primită jertfa ta! (Matei 5.18)

Pe pământ să n-ai comori! (Matei 6.19; 13.22; Marcu 10.24)
Căci să ştii, c-adeseori (1 Tim. 6.17; Apoc. 18.17)
Hoţii ţi le pot fura (Matei 6.19)
Oricât tu le-ai apăra! (1 Tim. 6.17)
Rugina le mănâncă (Matei 6.19)
Nefolosite încă! (Iacov 5.3)
Moliile le tot rod, (Is. 51.8; Matei 6.19; Iacov 5.1)
Şi ajung ca un năvod! (Iov 13.28; Ps. 39.11; Is. 50.9)

Dar de-ţi strângi comori în cer, (Matei 6.20)
Acolo ele nu pier. (Luca 12.33)
Căci acolo nu sunt hoţi, (Luca 12.33)
Sfinţii sunt cinstiţi chiar toţi! (Ef. 5.3; Apoc. 14.12; 19.8)
Iar comori de ’nalt nivel (Ef. 1.7,18; 3.8)
Nu pot rugini de fel. (Ef. 3.16)
Moliilor nu le plac (Luca 12.33)
Comori care ţin în veac. (Ef. 2.7; Col. 2.2)

Comoara ta să fie (Prov. 23.4)
Strânsă pentru vecie! (1 Tim. 6.17)
Unde e comoara ta (Luca 12.34)
Îţi va fi şi inima! (Matei 6.21)

Ochiul să nu-ţi fie rău! (Matei 6.23)
Că-i lumină-n trupul tău. (Matei 6.22)
Ochiul de nu-i sănătos, (Marcu 8.18)
Trupul ţi-e întunecos! (Matei 6.23)

De vrei să ajungi în rai, (Luca 23.43)
Doi stăpâni tu să nu ai! (Matei 6.24)
Ori slujeşti lui Dumnezeu, (Rom. 12.11; Col. 3.24)
Ori Mamona-i domnul tău! (Matei 6.24; Luca 16.13)

Nu te-ngrijora de fel (Matei 6.25)
De-i eşti Domnului fidel! (Iosua 24.14; 1 Sam. 12.24; Matei 12.30; Ioan 14.15,20-23; 15.1-7; F. A. 5.29; Evrei 7.26; 1 Ioan 2.6; 4.17)
Căci de cauţi mai întâi (Matei 6.33)
Ca în Domnul să rămâi, (Ioan 15.1-5)
În Împărăţia Sa, (Matei 6.33)
Şi neprihănit vei sta, (1 Ioan 2.29; 3.10)
Tu primi-vei din belşug, (Ioan 10.10; Rom. 5.15)
Comori ce nu se distrug! (Ef. 1.7-8; 2 Petru 1.11)

Să nu judeci, că vei fi (Matei 7.1; Luca 12.14; Rom. 14.4,10, 13; Iacov 4.11)
Judecat şi tu-ntr-o zi! (Matei 7.2; Luca 6.37; Rom. 14.10; 1 Cor. 4.5)
De mustri, nu osândi! (Matei 18.15; Luca 17.3; 2 Cor. 7.3; 2 Tim. 4.2; Tit 2.15; Luca 6.37)
Că după ce vei muri, (Evrei 9.27)
Tu te vei înfăţişa, (Iuda 24)
Când Domnul te va chema, (Ecl. 11.9)
Chiar la judecata Sa, (1 Cor. 4.5; 2 Cor. 5.10)
Şi te va evalua. (1 Cor. 11.32)

Pe toţi care ţi-au greşit, (Matei 6.12)
Chiar de-ar fi de osândit, (Col. 3.13)
Iartă-i! Ca şi Domnul tău (Matei 6.14; Marcu 11.25; Luca 6.37)
Să te ierte c-ai fost rău! (Matei 6.15; Marcu 11.26; Luca 17.10; 18.19; Ef. 4.32)

Aşa cum ai procedat (1 Tim. 5.1-2)
Când pe alţii-ai judecat, (Matei 7.2; Rom. 2.1)
Domnul va face la fel, (Rom. 2.3)
Aşa cum grăit-a El. (Matei 6.15)

Măsura ce-ai folosit (Matei 7.2; Marcu 4.24; 1 Cor. 4.5)
Când pedeapsa ai rostit, (1 Cor. 5.4-5; 2 Cor. 2.6; 1 Tim. 1.20)
Va fi folosită iar, (Marcu 4.24; Rom. 2.1-3)
Pentru tine, ca tipar. (Matei 7.2; Rom. 2.3)

Cum de tu poţi ca să vezi (Matei 7.3; Luca 6.41)
Un ochi, şi s-acţionezi, (Matei 7.4)
Pentru ca să scoţi un pai, (Matei 7.4; Luca 6.42)
De-n ochi, tu o bârnă ai? (Matei 7.3; Luca 6.42)
Scoate, mai întâi om rău, (Matei 7.5)
Bârna ce-i în ochiul tău! (Luca 6.42)
Ca apoi, din ochi să poţi, (Matei 7.5)
Paiul fratelui să-i scoţi! (Matei 7.5; Luca 6.42)

Lucruri sfinte tu nu da (Ţef. 3.4)
Câinilor, că te-or muşca; (Matei 7.6)
Şi mărgăritare nu-s (Matei 13.46)
În faţă la porci, de-adus! (Matei 7.6)

Domnul a grăit aşa: (Matei 5.1-2)
Cere şi ţi se va da! (Matei 7.7; 21.22; Luca 11.9)
Caută şi vei găsi! (Matei 7.8; Luca 11.10)
Bate şi vei izbuti (Matei 7.8; Luca 11.10)
Să-L vezi în al uşii prag (Ioan 14.21)
Pe Domnul, ce-ţi este drag, (Ioan 14.23)
Care îţi va da ce-I ceri (Matei 7.11)
Conform sfintei Sale vreri. (1 Ioan 5.14)

Omule, nu căuta (Mica 6.8)
Poarta largă a afla! (Matei 7.13)
Căci de tu intri pe ea, (Apoc. 20.3)
Calea lată-ai apuca! (Matei 7.13)
Ea duce la pierzare, (Matei 7.13)
În iazul cu foc mare. (Apoc. 20.15)
Mulţi sunt pe-această cale. (Matei 7.13)
Sunt morţi şi plini de jale. (Is. 32.11; Matei 8.22; 1 Tim. 5.6; Iuda 12; Apoc. 3.1-2)

Poarta strâmtă de-o găseşti, (Matei 7.13-14; Luca 13.24)
Atunci fericit tu eşti! (Ioan 10.7,9)
Căci de vei intra pe ea (Ioan 10.9; Apoc. 21.27; 22.14)
Calea-ngustă vei afla! (Matei 7.14; Ioan 14.6)
De curat e al tău trai, (Ps. 7.10; Matei 5.8)
Ea te duce drept în rai! (Matei 7.14)
Puţini oameni merg pe ea. (Matei 7.14; Luca 13.24)
Lesne-o poţi abandona! (1 Tim. 5.15; 2 Petru 2.15; Iuda 11)

Oameni buni, nu fiţi setoşi (Num. 12.6; Deut. 18.15,18; 1 Sam. 9.9; 1 Împ. 22.7; 2 Împ. 3.11; 2 Cron. 18.6)
De proorocii mincinoşi! (Matei 7.15)
Căci ei vin în piei de oi, (Matei 7.15)
Însă, lupi sunt pentru voi! (Matei 7.15)

De nu te uiţi la straie, (Zah. 3.3-5)
Poţi şti de-i lup sau oaie? (Ţef. 3.3; F. A. 20.29)
Desigur că poţi afla (Matei 7.8; 1 Ioan 4.1)
Dacă tu vei cugeta. (Prov. 16.20)

Faptele-ţi vorbesc de-un om, (Luca 6.45)
Ca şi roadele de-un pom. (Luca 6.44)
Nu rodesc struguri în spini, (Matei 7.16)
Nici smochine-n mărăcini. (Matei 7.16)

Pomii răi, doar rod rău fac; (Matei 7.17; 12.33)
Cei buni, roade care plac. (Matei 7.17; 12.33)
Pomii răi vor fi tăiaţi, (Matei 7.19)
Şi-n foc fi-vor aruncaţi. (Matei 3.10)

De profet pretinzi că eşti, (Ier. 29.26; Matei 24.11)
Dar n-aduci roade cereşti, (Matei 7.20; 2 Petru 2.1)
Fapte rele de-i avea, (Ier. 23.11,14; Pl. Ier. 4.13; Apoc. 2.20-21)
Fals profet te vei chema! (Matei 24.24)

Dacă voi vă tot rugaţi, (Prov. 15.8; Matei 7.21-22)
Dar de Tatăl, n-ascultaţi, (Prov. 28.9; Matei 7.21,23)
Niciodată nu veţi sta (Matei 25.41)
În Împărăţia Mea! (Matei 25.46)

În a judecăţii zi, (Apoc. 20.11-12)
Mulţi din voi veţi auzi: (Matei 7.22)
Pe voi nu v-am cunoscut! (Matei 7.23)
Căci în Mine n-aţi crezut! (Naum 1.7)
Făr’ de Lege aţi lucrat! (Matei 7.23)
Nu primit-aţi al Meu sfat! (Ioan 16.9)

Domnul Isus a mai spus, (Matei 15.8)
Să nu punem mai presus (Matei 15.9; Marcu 7.6)
Datinile, faţă de (Matei 15.3; Marcu 7.7)
Ceea ce-n Scriptură e. (Matei 15.6; Marcu 7.8-9,13)

Domnu-a spus că rudă-i e, (Matei 12.47-49; Marcu 3.35)
Doar acel ce face-orice (Matei 12.50)
După voia Tatălui, (Luca 8.21)
Nu după a omului. (F. A. 5.29)
Domnul a făcut la fel, (Ioan 5.19,30; 8.28; 12.49; 14.10)
I-a fost Tatălui fidel. (Marcu 1.11; Ioan 8.29)

De-I eşti Domnului fidel, (Iosua 24.14; 1 Sam. 12.24; Matei 12.30; Ioan 14.15,20-23; 15.1-7; F. A. 5.29; Evrei 7.26; 1 Ioan 2.6; 4.17)
Tu vei rămâne în El. (Ioan 15.1-4)
Căci de nu vei face-aşa, (Ioan 15.6)
Iadul te va aştepta. (Matei 3.10; 7.19; Ioan 15.5)

Domnul a mai spus aşa: (Luca 4.15)
Cin’ doreşte a-L urma, (Luca 9.23)
De sine s-o lepăda, (Matei 16.24; Luca 9.23; 14.33)
Crucea sa şi-o va purta. (Matei 10.38; 16.24; Luca 14.27)

Cine-şi pierde viaţa sa (Matei 10.39; 16.25; Marcu 8.35; Luca 14.26)
Pentru El, va câştiga (Matei 16.25; Luca 9.24)
Mare răsplătire-n cer, (Matei 5.11-12; 16.27; 19.29)
Ca orice sfânt mesager. (Matei 10.32; Fil. 1.18-19)

Omule, tu fii atent! (Mica 6.8; Rom. 9.20)
Domnu-Ţi dă avertisment! (Luca 13.3,5)
Pocăieşte-te, rău fiu! (Iov 42.6; Luca 15.7,10)
Până nu e prea târziu. (Evrei 4.1; Apoc. 22.7,11)
De nu te vei pocăi, (F. A. 8.22; Apoc. 2.5,16; 3.3,3.19)
Mântuit nu poţi să fii! (Luca 13.3,5; F. A. 2.37-40; 2 Cor. 7.10)

Cine ştie ce-am spus Eu, (Ioan 14.21)
Şi-mplineşte tot mereu, (Luca 11.28)
Rămânând pe drumul drept, (Prov. 15.21; Is. 57.2)
Este ca un înţelept, (Ier. 9.12; Osea 14.9; Iacov 3.13)
Care casa şi-a zidit (Ps. 127.1)
Pe o stâncă. Şi-au venit (Matei 7.24)
Mari şuvoaie de la ploi, (Luca 6.48)
Vânturi au bătut apoi, (Matei 7.25)
Însă după orice şoc, (Luca 6.48)
Casa a rămas pe loc, (Matei 7.25)
Ca un straşnic adăpost. (Ps. 59.16; 62.7; 94.22)
Bună temelie-a fost! (Ef. 2.20)

Cine nu-mplineşte-orice (Luca 6.49)
Din ce-am spus, atunci el e (Matei 7.26)
Ca un om nechibzuit, (Luca 6.49)
Care casa şi-a zidit (Ps. 127.1)
Pe nisip. Şi au venit (Matei 7.27)
Ploi mari, ce-aduc şuvoaie (Luca 6.49)
Şi vânturi mari o droaie. (Matei 7.27)
Ele, casa au lovit; (Luca 6.49)
Apoi ea s-a prăbuşit. (Matei 7.27)
A încetat să fie, (Luca 6.49)
Căci n-avea temelie! (Matei 7.27)

Tot ce Domnul a vorbit (Ioan 7.46)
Nu-i uşor de împlinit. (Matei 11.29; Luca 13.24)
Dar se merită-a porni (Ioan 4.50; Evrei 11.8)
Pe calea ce va sfârşi (Ioan 14.6)
În raiul cel minunat, (Luca 23.43)
De Domnul tău ajutat. (Ps. 115.11; 118.7; 121.2; Is. 33.2; Evrei 2.16,18; 13.6)

Ce-a-nceput Domnul, să ştii, (Ps. 138.8)
Că tot El va şi sfârşi, (1 Cor. 1.8; Fil. 1.6,10)
Dacă tu Îl vei lăsa, (Matei 21.43; Luca 7.30; F. A. 13.46)
Şi vei sta de mâna Sa! (Ps. 55.22; Is. 59.1; F. A. 11.21; 13.17; 14.23)
Dacă I te-mpotriveşti, (F. A. 7.51)
Pe vecie pierdut eşti! (Matei 3.12; 18.8; 25.41; Marcu 9.43; Luca 3.17; Iuda 7)