M-a luat dorul în cârcă
Să mă poarte-ncetișor
Spre măicuța singurică,
La căsuța cu pridvor.

Am ajuns pe-o ulicioară
Cât un râuleț pe-o ie,
Largă, plină-odinioară,
Acum strâmtă și pustie.

Hai, lasă-mă dorule jos,
Să simt iarba cum mai crește
Fără clinchetul voios,
Când zburdam copilărește.

Mamă, ți-a venit odorul,
De ce nu mai ieși în poartă?
Bălării sunt cât pridvorul
Și căsuța e-ncuiată.

Ai trecut și prin grădină,
Mamă, unde ai plecat?
Ți-a rămas parfum din haină,
Într-un busuioc uscat.

Albe fragi îmi cad în palme,
Parc-ar fi lacrimi de sus,
Picurate din Cer, Doamne,
Mamă, acolo te-ai dus.

Fragule, dacă am plânge
Cum nu am plâns niciodată,
Tu cu fragi și eu cu sânge,
Mama nu mai iese-n poartă.

Crezul mi-alină suspinul,
Că ești mamă cu Mesia,
Ai băut aici amarul,
Dar acolo-i Bucuria.

frag=dud,
fragi=dude.