Noapte albastră, noapte de mântuire,
Ce dăruieşti tu, ca semn de preţuire?
Intreb eu noaptea albastră, noaptea de dor;
-Răspunde-mi, răspunde-mi, înainte de zori!
-Eu, noaptea albastră si de mântuire,
Dăruiesc şi eu un semn de iubire,
O cunună de stele strălucitoare,
''-Bucuraţi-vă, voi, toate popoare! ''
-Pasăre mică, ce cânti voioasă de zor,
Pe al Marelui Stăpânitor ogor,
Pe cerul ca un ocean alb şi îngheţat,
Pentru cine tu, azi, dulce ai cântat?
-Imi deschid larg aripile argintii,
Să răsune a mea cântare peste câmpii,
Mă rotesc intr-un dans de slavă, pe cer, sus,
-Mărit să fii în veci, Sfinte Prunc Isus!
Şi tu, inima mea mică, plină de dor,
Ce cântec vei cânta cu iubire în zori?
''-Tristă şi pustie este inima mea, ''
Vino, Prunc Isus, şi fă o Iesle din ea!
Şi stelele strălucitoare, argintii,
Păsări voioase, albe de pe câmpii,
Se rotesc într-un dans de slavă, pe cer, sus,
-Mărit să fii în veci, Sfinte Prunc Isus! ''