Apus de soare
'Şi trimite focul în valuri
La despărţire de zi,
Soarele, roşu-balaur
Cu ochii de pară, fierbinţi.
Un arc cu solzii de aur
E faţa-i ce-n mare-şi arată,
N-ar vrea să plece?
Sau-n foc dragostea-şi arată?
În jalnic de pescăruşi,
Şi-n solzii de aur lumină,
Marea îi cântă-n dantele de foc
Poate aşa, iubirea de soare-şi alină.
Umbre-şi întind valul de noapte,
Ar vrea să oprească a undelor şoapte
S-o ştie a lor !
Dar dorul de soare,
O face din valuri, să cheme mai tare...
*************************
Zbucium în noapte,
Se zbat apele-n mal,
Până în zori, când va veni soarele,
Pe focul-astral.
...Apus de soare într-o variantă nouă: A anului care pleacă (apusul şi a anului aşteptat-anul nou ce va reveni în răsărit de zi)
Marea: lumea dependentă de anul care vine şi de cel care pleacă, existenţa ei măsurându-se între răsărit şi apus.
30 decembrie 2015 -Sanda Tulics, Florida
Pe de alta aprte... lumea -marea nu s-ar desparti nici de vechiul an(in care -i place..) si nici pe noul an nu l-ar lasa... deci; tot lume ramine fara putere de decizie speciala in ceea ce priveste spiritualitatea.
Multumesc de vizitarea paginii si intrebarea pertinenta, fii binecuvintata ,innoita in har si intelepciune!!