Bat clopotele-n turla vremii iar,
Se împart anii, dangătul suspină,
Se-ntoarce mai o filă-n calendar,
Sorcovesc stele-n clip-uri de lumină.

Tu mă treci pragul anului, Stăpâne,
Pășesc pe drumul încă neumblat,
Poate că-i val, sau poate ape line,
Sau poate e chiar malul celălalt.

Orice m-așteaptă, Tu mă vei apăra,
Căci ochiul Tău veghează necurmat,
Raza lui sfântă, îmi este ancora,
Niciodată Doamne, Tu nu m-ai lăsat.

Am moștenit poveri prin testamente,
Precum au fost înscrise-n codicil,
Dar vin cu mulțumirile ardente,
Căci n-am pierdut iubirea de copil.

Bat clopotele-n turla vremii iar,
Se împart anii, dangătul suspină,
S-a rupt încă un an din calendar,
Dar mai aproape-i Mirele să vină.