Când vrei să deschizi Cartea Sfântă,
Să-ţi iei din ea un picur de lumină,
Când ești la răscruce și ești încurcat,
Tu pleacă genunchii în tină...
Apleacă-te cu umilinţă,
Pricepe ce vrea Salvatorul,
Că numai El dă biruinţă
El este-n veci Biruitorul,
Vorbește furtunii şi valului greu,
Şi face să iasă lumina;
Lumina-i aproape de toţi acei sfinţi,
Prin ea, Domnul îţi dă astăzi mâna.
Lumina distruge tunelul murdar
De luptele grele ale lumii,
Ea dă în viaţă speranţe şi har;
Hai, vino în raza Luminii!
O, vin la lumina cea dulce de sus,
O, vino cu luptele toate,
Şi dă-I a ta viață deplin lui Isus,
Chiar dacă în juru-ți e noapte.
Chiar dacă e ură, și drumu-i pustiu,
Chiar lacrimi de curg în țărână,
O, hai la lumină, la harul cel bun
Ce bine-i cu Domnul de mână!
Lumina străbate şi-n noapte, şi-n zi,
Străbate prin uşi zăvorâte,
Şi vine din ceruri izvoarele vii
Prin raza luminii curate.
Lumina-ți arată azi tot ce-i murdar,
Lumina-ți aduce şi pacea,
De vrei s-o primeşti, e Isus la Calvar,
Căci cale în lume, nu-i alta.
Prin lupte şi cruci, şi dureri, şi amar,
Străbate cerească lumină...
Ce bine-i cu Domnul, ce bine-i cu El,
Ce bine-i în pacea deplină.
Şi chiar de sunt lipsuri şi chiar suferinţi,
Lumina le biruie toate,
Prin harul iubirii din jertfa de sus,
Putem greul tot, a străbate!
Și chiar de se-arată vreun mic neajuns,
Lăsați azi cârtirea deoparte,
De ce să disperi în lacrimi fierbinţi
Când Domnul e atât de aproape?
Deschide-I acum și dă-I locul întâi,
Să dea norii grei la o parte...
O, vino acum cu inima ta,
În harul iubirii curate!
O, lasă lumina să biruie-n tin,
Trăirea murdară a firii,
O, lasă-L pe Domnul la lucru acum,
Ce bine-i în brațul iubirii!
Iubește-ți vrășmașii în inima ta,
Și cei neiubiți niciodată,
Vrăjmașul te-aruncă în lupta cea grea,
Furând bucuria curată.
Căci nu e sub soare vreo undă, vreun har
Mai mare ca dragostea sfântă,
Căci pentru-ale mele păcate și-amar
Să moară iubirea preasfântă.
Să nu-ți fie greu azi a-ți dezlega
Ființa de luptele firii,
Prin mărturisire, căință și har,
Să vezi iarăși raza luminii.
Se merită suflet în viaţă să-nvingi,
Când greul şi arşiţa pustiei
Stoarce puterea să n-ai pe Hristos
Făcându-ţi viaţa greoaie.
Se merită astăzi, căci vine Isus,
Şi-apoi, colo sus, în mărire
Lumina cerească va desăvârşi
Umila şi greaua trăire.
Dar ce frumuseţe din cerul de sus,
Străbate spre omul din tină
Când Soarele vieţii, El, Domnul Isus
Te-aduce pe strada Luminii!
amin