O zi deosebită ne stă acum în faţă,
O zi, ce neuitată va fi în viaţa voastră;
S-or scurge ani şi zile, rămân doar amintiri,
Dar preţuiţi îndemnul, din ziua cununiei.

Deschideţi astăzi cerul, cobori Tu, azi Isus,
Ridică grea povară, alină greul nespus...
O, vino, dă povaţă, în faţă-i taina mare,
Isuse, vrem prin Tine, o binecuvântare.

Sunt doi ce-şi jură azi credinţă,
Şi toţi avem o singură dorinţă,
Ca-n viaţa lor de-i nor sau soare,
Să aibă binecuvântare.

Dintr-o grădină cu flori mult alese,
Ai rupt o floare... ochii ei azi plâng...
Va lăsa mamă, fraţi şi surioare,
Şi veţi pleca alături în drumul vieţii lung.

Tu, frate mire, să n-o faci să suspine,
Inima ei nicicând să n-o răneşti,
Arată-i în viaţă doar iubire,
Prin viaţa ta, tu s-o înveseleşti.

Să-i înţelegi dorința, din lacrima din geană
Şi s-o ajuți în viață, în orice greu de poți,
Să îi alini durerea, în rugăciuni s-o porți,
Şi chiar din gheara morţii de-ar trebui s-o scoți.

Să nu uiţi rugăciunea, în casă eşti stăpân,
Şi-al Tău Stăpân e Domnul, ce lucrează-n rugăciuni,
Tu vei deschide cerul de-i zice ca Iosua:
”Eu şi a mea soţie vrem să slujim pe Domnul”.

Iar tu, mireasă scumpă, să înţelegi deplin,
Ce-nseamnă a fi soţie, ce-nseamnă mamă chiar,
Să înţelegi valoarea măreţelor cuvinte,
Care ne stau în faţă, în paginile sfinte.

În harul umilinţei, viaţa ta să fie,
Valorile blândeţii să ai în a ta fire,
Să ştii să preţuieşti iubirea Domnului
Ce-aduce izbăvirea în viaţa orişicui.

Cu teamă să te porţi în lunga-ți pribegie,
De soţul tău, respectul şi dragostea să-ţi fie,
Să nu arunci cu paie când vezi un foc aprins,
Dar focul rugăciunii, să nu-l laşi a fi stins.

Iubeşte-l în viaţă şi-ţi vei iubi viaţa,
Arată-i credincioşie şi nu-ţi va lua speranţa,
Ajută-l la nevoie, ascultă-l când te cheamă,
Căci el e pentru tine mai mult ca şi o mamă.

Nu-i viața veșnic numai soare,
S-or ridica și vânt, și ploi,
Prin ruga cea stăruitoare
S-or stinge toate dintre voi.

Doresc de ziua nunții voastre
Să Se prezinte, El, Isus,
Iubirea Lui să Se arate
Prin binecuvântări de sus.

Să treacă El prin adunare,
Să vindece, să ierte chiar,
Să dea o binecuvântare,
Să dea din cerul Său un har.

Ca să rămână mărturie
Că azi, chema-vom pe Isus,
Prezența Lui a fost simțită
Căci izbăvirea ne-a adus.

Primiți salutul meu
Ce trasează îndemnul:
Domnul va fi cu voi,
Cât voi, veți fi cu Domnul.

De-L părăsiți, vă va uita
De Îl chemați, vă va asculta,
În toate e cu voi,
Și-n lipsă, și-n nevoi.

Şi acum, la încheiere,
Rămâne ca Isus,
Să complecteze-n inimi,
Tot ce cu drag s-a spus.

Şi-acolo, în cerul slavei,
În ziua de apoi,
Cu toți aleşii slavei,
Să fim şi noi, şi voi.
AMIN