Inimioară, inimioară
Oare iar ai obosit?
Te agiţi în pieptul meu
Mă laşi singur când e greu
Abătut şi pustiit...

Nu vezi tu în jur cum lumea
E în plină sărbătoare?
Numai tu mă chinuieşti
Liniştea nu ţi-o găseşti...
Spune-mi oare ce te doare?

Poate anii ce-au trecut
Te-au brăzdat cu doruri multe...
Poate valuri te-au izbit...
Poate temeri te-au gonit
Şi nu-i nimeni să te-asculte...

Inimioară...inimioară
Cât de mult...de mult aş vrea
Să simţi pacea minunată
Ce o dă Acel ce-I Tată
Să trăieşti prin pacea Sa!

Vulcan-01-01-2016
Mary