NU COSMETIZARE VREA ISUS…

Nu cosmetizare vrea Isus
Ci o schimbare sinceră, reală
Când greșim să ne căim nespus
C-așa am învățat în sfânta Școală.

Nu lacrimi de crocodil vrea El
Da, acestea nu-L impresionează
Când un creștin e numai căldicel
Eșecuri multe el înregistrează.

Cu vorbe dulci și inimă haină
În fața Lui nu vom putea să stăm
Și nici nu vom putea servi din Cină
Și nu vom fi în stare să luptăm.

Ne cerem iertare doar de pe buze?
E gestul distrugătoarei ipocrizii
În loc de regrete venim cu scuze?
Ce-avem uscat, nicicând, nu va-nverzi.

Nu cu retușări se vindecă rana
E nevoie de medicament potrivit
Sunt pilde cei ce-au îndurat prigoana
Peste rugină, nicicând, n-au vopsit.

Rostind ”Doamne, Doamne” fără un crez
E doar spoială, nu un act divin
Degeaba am intrat în apa de botez
De nu ne pasă de veșnicul destin.

De-i sărbătoarea doar la suprafață
Fără să pătrundă în suflet și în gând
Nu vom putea privi sublima Față,
Nu vom auzi cor ceresc cântând.

Nu cosmetizare vrea Isus
Ci o slujire în zel înveșmântată
Cel consacrat în Cer nu e intrus
Ci e participant la masa-mbelșugată.


George Cornici/21 Ianuarie, 2016