Nu suntem incă pregătiți
Și valuri vin și vânturi bat.
Să strigăm spre Cel Prea-Nalt
Pe Stâncă să stăm neclintiți!
Caci Stânca e Isus Hristos,
Ea nu se poate clătina
Dar să ne recunoastem vina
El este Preot Milos.
Azi pftele din astă lume
Par a fii intenții bune,
Creștinii vror ca să adune:
Bogatie, faima, nume…
Dar, vrem ca omul cel smerit,
Cu frumusețea sufletească,
Pe Domnul sa il dorească.
El nu pretinde nici un merit.
Noi facem ce suntem datori.
Și de ne-am înteles menirea,
Ținta noastră-i mântuirea!
Să fim de-aici nemuritori!
Sa fim de-aici cu gânduri bune,
Cu un impact bun lângă noi!
Să răspundem la nevoi!
Intre frați, vorbiți de bine!
Du-ne în Sfanta Prezența
Prin frații ce-n slujbă i-ai pus,
Prin trupul Bisericii lui Isus,
Să fim si noi de folosința!
Ce bine e să fim aici,
Să te simțim cu Duhul printre noi!
Vorbește-ne după nevoi!
Isus în noi iar noi mai mici.
Ca în vremea de-ncercare,
Sa rămânem neînvinși.
Dar să fim de-acum convinși
Că El și pe noi ne are.
Cei înfiați să stea deoparte,
Să nu se-amestece cu alții!
Ci in părtășii cu fratii
Domnul, Duhul Sfânt împarte!
Mai auzim cate o stire de la frati despre ce intampina alti crestini si observam ca... noi inca nu suntem pregatiti.
Ma gandeam la cuvintele din Cartea Numeri 23:9b ,,Este un popor care locuieste deoparte si nu face parte dintre neamuri'' si ma gandeam ca este timpul sa ne pregatim...si cum mai continua o cantare ,,E ceasul indurarii/Ca-n curand apare-n prag/ziua revederii.
Amin!