Oare ţie nu ţi-e dor
De senin şi de frumos
De un zâmbet ce e sincer,
De un glas ce e duios?

Nu ţi-e dor de anii tăi
Ce-au trecut în amintire?
De frumoasa tinereţe
Cu-al ei farmec şi iubire?

Nu ţi-e dor să-nalţi privirea
Să priveşti un răsărit
Să înveţi din nou să ierţi,
Să iubeşti... să fii iubit?

Oare ţie nu ţi-e dor
Să primeşti în dar o floare
Să culegi din curcubeu
Ploaie, zâmbet şi culoare?

Suflete ce-alergi prin viaţă
Veşnic singur, călător
Stai... opreşte-te... te-ntreabă:
Nu ţi-e dor să-ţi fie... dor?

Vulcan-07-01-2016
Mary