Ne-mpiedicăm adesea
De vorbe ce rănesc
De oameni ce-s ca spinii
Pe drumul pământesc...
Ne doare orice chip
Ce-a rătăcit în ceaţă
Şi soarele ascuns
Când iar e dimineaţă...
Ne întristează ochii
Ce şi-au pierdut seninul
Şi lacrima, şi gândul
Ce însoţesc suspinul...
Ne-mpiedicăm în viaţă
De-aceiaşi nepăsare
Ce zi de zi loveşte,
Ce zi de zi ne doare...
O, de-am putea-nţelege
Că viaţa e o clipă
N-am face din speranţă
Şi dragoste risipă
Ci am privi spre ceruri
Şi am privi o floare
Şi-am face pe pământ
Eternă sărbătoare!

Vulcan-08-01-2016
Mary