LUMINA SUFLETULUI MEU...

Lumina sufletului meu
Nu-i în plăcerile deșarte
Ci-n Cel mai minunat Evreu
C-a biruit sinistra moarte.

Mă leagă de eternitate
Să pot vedea dincol’ de nori
Când vin momente delicate
Îmi dă mai multe sărbători.

Pătrunde cu a ei candoare
Să cucerească tot ce am
Asta se cheamă cercetare
Să cred cum a crezut Avraam.

Ființa-mi simte ușurare
Când unda-i o atinge lin
Iar în necaz și-n încercare
Mă-nseninează-al ei alin.

Fereastra inimii-i deschisă
Să intre, să-mi aducă har
A fost de Suveran promisă
Să vină-n pământesc hotar.

Lumina mântuirii mele
Nu e la oamenii puși sus
Ci-n spații mai presus de stele
Din lumea fără de apus.

George Cornici/27 Ianuarie, 2016