Mă vei lăsa Tu oare
Cu sufletul întristat?
N-ai milă şi-ndurare?
Nu ştergi, orice păcat?
Sunt amărât şi ştii;
Nimic parcă nu merge!
Oricât m-aş strădui
Nimica nu se vede.
Te chem în orice clipă
Amarul să mi-l deşert;
Stăpâne drag Te uită
Şi-ajută-mi să merg drept!
Căci, nu vreau împărăţii
Nici case, nici palate!
Aş vrea cu min' să fii
Oricând! Şi zi şi noapte!
Să-mi dai înţelepciune
Să mă călăuzeşti;
Să mă înveţi ce-i bine
Pacea Ta să-mi dăruieşti!
Să nu-mi zică duşmanul:
,,Iată că, l-am biruit;''
Iar sufletu-mi sărmanul
Să stea mereu doar trist.
Te rog, ajută-mi şi azi
Şi scoală-mă din morţi!
Sunt unul dintre barzi
Şi stau la-ale Tale porţi.
Te rog să mă primeşti!
Vreau să rămân cu Tine!
Să fiu cum Tu doreşti
Să am din plin doar bine!
A.N 16.02.2016 Firenze
Fii binecuvântată pe mai departe cu harul de a scrie spre slava Domnului.