Tu nu-ți schimbi Doamne simțirea,
ești același neîncetat:
Peste mine-ți simt privirea,
de cu zori, pînă-n serat.

Tu nu-ți schimbi nici juruința,
ce-am primit-o în nevoi:
Căci îmi dai puterea și voință,
să pășim în necazuri amîndoi.

Tu îmi țesi cărarea sfîntă,
să pășesc, pe unde ai mers și Tu:
Atunci inima îmi cîntă,
și nu pot a-Ți spune nu.

Tu nu schimbi, și-n totul Doamne,
ești același și vei fi:
Căci cuvîntul Tău în mine,
tot mai mult va dăinui.