Sonetul cuvintelor
Autor: Viorica Mariniuc  |  Album: In principio erat verbum...  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de vimara62 in 09/03/2016
Dă-mi, Doamne, cuvinte- să-mprăștii pe cale,
De dorul de Tine să curgă pătrunse,
În valea umblării cu pleoapele plânse
Ce bune sunt, Doamne, cuvintele Tale!

Din nori de cerneală presară-mi pe mână
Îndemnul fierbinte pe care să-l scriu;
Izvorul când seacă, atuncea să știu
Că-mi dă rugăciunea o nouă fântână.

Străbate-mi iubirea cu dorul de-a fi,
Sub norul de martori, urechea ce prinde
Cuvintele Tale- și-apoi le întinde
Pe masa hrănindă cu-„a ști” și-„a iubi”.

Îți cântă salvații prin viu Legământ
Cu duhul de viață din primul Cuvânt!
Mişcătoare versuri! Fii binecuvântata sora.
Adăugat în 09/03/2016 de floridinmaracineni
"Din nori de cerneală presară-mi pe mână
Îndemnul fierbinte pe care să-l scriu;," ... si cred ca Domnul v-a ascultat aceasta dorinta nobila, si a Lui sa fie slava si cinstea. Dar e bine ca omul si mai ales autorii de articole revendica dependenta totala de norul de cerneala, acest nor care de la inceputul istoriei a tot lasat picuri sa cada in vremuri bune si vremuri tulburi, si care au ridicat, mangaiat si zidit oameni.

"Străbate-mi iubirea cu dorul de-a fi,
Sub norul de martori, urechea ce prinde"... o dar ce ne-am face cu o iubire care nu este folositoare nimanui, ci numai noua, iubirea de sine? Dar iubirea strabatuta cu dorul de a fi sub norul de martori, ca de la acei martori avem ce invata, fiindca ei au scris istoria credintei cu puterea neprihaniri, prin multa rabdare, dragoste, credinta, credinciosie, faceri de bine, si astfel iubirea din noi este reinoita dupa un chip si o voie duhovniceasca.
Adăugat în 28/08/2016 de MihailCiprianMuresan
Statistici
  • Vizualizări: 851
  • Export PDF: 2
  • Favorită: 2
  • Comentarii: 2
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni