Cat ai sa bati prin lume,
Tarana cu piciorul...,
Cauta-ti Mantuirea...
Cat e deschis Izvorul!


Nu mai numi nimic, de jos, ca "fericire",
C-aluneci in dureri si-abis cand nu te-astepti...
Incepe de acum, lucreaza-ti NEMURIREA,
Ce-ai s-o primesti curand, daca te destepti!


N-ai dormit destul? Nu ti-ajunge somnul?
Cum poti vedea in jur cand moartea da tarcoale?
TREZESTE-TE acum, caci iata, vine Domnul!
Si-n somnul nepasarii, II poți da Osanale?


Desteapta-te odata, nu mai sta tacut,
Si leaga-ti strans de-acum firul iubirii,
De cer, de El...si deloc de trecut..,
Si mergi, urca urgent, in trenul nemuriri!


Nu-ti semana azurul, in lumea ce adapa...
Numai cu rau si grele, ape otravite...
Ca-n veci nu vine clipa... cand are sa poata,
Să-ți inmaneze DIPLOMA, luptelor reusite.


Ci Unul singur poate, Cel ce-a biruit,
Sa-ti inmaneze sigur, cununa implinirii,
Cu drag si cu iubire, c-un dor nesacuit,
In acea zi mareata... la "POARTA REGASIRII!"