Tezaurul cel mai de preț
Comoara cea mai scumpă
Tu eşti Isus şi-n plan măreț,
De mine ai avut milă.

Te-ai coborât atât de jos
Şi ai privit spre mine
Chiar de am fost slab şi păcătos,
Tu mi-ai dat mângâiere.

Atâtea semne ai făcut,
Minuni în a mea casă,
Şi răni ce erau de temut,
Le-ai vindecat Isuse.

Mi-aduc aminte când în casă,
Aveam nepoata firavă tare...
Mi-i greu să mai privesc în urmă
Atâta zbucium şi durere...

Şi când am zis că e prea greu,
(Mă gândeam că fetița moare...)
Duhul Sfânt era la lucru
Şi mi-a zis: "Azi, vindecare!"

O luptă se dădea în mine:
Puterea lui Isus şi necredința...
Dar Dumnezeu, din slăvi divine,
Întotdeauna-I BIRUINŢĂ!

Şi privind la rana grea
Am rămas nedumerită,
La tot ce se întâmpla
Sub privirea mea uimită...

Încă nu-mi veneam în fire
Să pot spune vre-un cuvânt...
Căci rana mare dispăruse,
Parcă n-a mai fost nicicând.

Nu mă pot exprima-n cuvinte...
Doamne, nu-i meritul meu;
Eram plină de bucurie,
Ca şi orbul Bartimeu.

Asta doar e numai una
Dintre câte le-a făcut...
În orice zi Îi simt prezența
Şi-mi dă puteri de necrezut.

Îmi trebuie mult să le descriu
Pe foaie albă de hârtie...
Dar în fața mea mereu,
Stă o vie mărturie.

Iar tu, frate, soră dragă,
Dacă treci prin încercări
Strigă la Isus degrabă
El ți-aduce mângâieri.

Citeşte azi în sfânta Carte
Tot ce e scris, e adevărat!
Gândeşte-te la atâtea boale
Ce Isus le-a vindecat.

Nimeni n-a venit la Dânsul
Să-l întoarcă înapoi
Fără să-i fi şters chiar plânsul
Şi scoțându-l din nevoi.

Tot aşa, şi azi lucrează
Domnul, cu copiii Lui;
Greul El îl uşurează
Te-n crede dar, în brațul Lui.

Nu te îngrijora de ziua
Care trece cu poveri
Căci repede se scurge vremea
Şi astăzi, nu-i la fel ca ieri.

Aşa trăim cu toți aicea,
Să ne îmbărbătăm pe cale,
Să ducem cu bucurie crucea
Până-n ziua aceea mare.

Se apropie şi timpul
Când totul se va sfârşi...
Durere, necaz, şi plânsul,
Când lângă Domnul noi vom fi.

Amin.