Iudo, tu...

Vine Isus cu ligheanul
Să te spele pe picioare
Iuda Iscarioteanul,
Dar tu, te împietrești mai tare...

„Prietene”, urmează-ți planul... ”
Tu, pleci gata de trădare...
N-ai nimic mai sfânt ca banul
Și dorința de înălțare...

Tu nu ești un sfânt ci fanul
Răutății de subt soare!
Mulți îți poartă azi sumanul
Printre sfinți, în Adunare

Și nu vor vedea „Limanul”
Învierii uimitoare...
(O, înfruntați-vă dușmanul
Din inima înșelătoare!

Dacă nu iei Canaanul,
Pustia-i nimicitoare...
Tu alegi de treci Iordanul!)
Sau, dorești Egiptul oare? !

Pâinea vieții bea paharul
Cu otrava omenirii,
Se încinge cu ștergarul,
Ne spală mizeria firii

Apoi bea la cruce amarul,
El e jertfa ispășirii!
Morții îi tremură hotarul,
Ia sosit ceasul zdrobirii,

Se cutremură Tartarul,
Leșin` fiii răzvrătirii...
De acum, Proprietarul,
E chiar Regele iubirii,

Care a suferit Calvarul
Să dea harul mântuirii!
Cei uciși de voia firii
Se ridică din morminte,

Mormintele împătimirii,
Răspunzând chemării sfinte.
A sosit ceasul „trezirii”...
Iudo, tu ce ai în minte? !

22/03/2016*Ioan Hapca
(Zaragoza)