Motto: "Îngerul Domnului tabără în jurul celor ce se tem de El și-i scapă de primejdie." Ps. 34:7.
"Urmăriți pacea cu toți și sfințirea, fără care nimeni nu va vedea pe Domnul."Evrei 12:14.
Amin!

Când năvăliseră sirienii
Cu împăratul lor în frunte,
Se gândeau că Israelul
N-o să poată să-i înfrunte.

Și-a ținut sfat împăratul
Cu căpeteniile numite,
În ce locuri să pândească
Oștile israelite.

Și în locuri hotărâte
S-au ascuns în mare taină,
Dar oastea israelită
A aflat de-orice capcană.

S-a-ntâmplat de multe ori;
Și oricum ar fi făcut,
De orice capcană-ntinsă
Cei din Israel au știut.

Și inima împăratului
S-a tulburat atât de tare
Că la sfat a-ntrebat cine-i
Vinovatul de trădare.

"Nu e nimeni, împărate,
A spus unul dintre ei;
Doar că-n Israel se află
Un proroc, zis Elisei.

E un proroc care le spune
Și cuvintele pe care
Le rostești, Tu împărate,
În odaia-ți de culcare."

La cercetarea din porunca
Împăratului sirian,
Slujitorii-i dau de știre
Că prorocu-i la Dotan.

Când a aflat împăratul,
A dat porunca pe loc
Ca să plece-o oaste mare
Și să-l prindă pe proroc.

A plecat o oaste-n grabă
Ajungând la Dotan noaptea,
Și din toate laturile
Au împresurat cetatea.

Dimineața, în cetate,
Primul, cum făcea mereu -
S-a deșteptat slujitorul
Omului lui Dumnezeu.

Și când a ieșit afară
A văzut cu groază mare
Cetatea împresurată
De sirieni cu cai și care.

Intră îngrozit în casă,
Cu privirile buimace:
Și zice: "Ah, domnul meu
Oare acuma, ce vom face?"

"Nu te teme că sunt mulți,
L-a liniștit Elisei,
Că mai mulți sunt cei cu noi
Decât cei care-s cu ei."

Și ca slujitorul lui
Să creadă fără tăgadă,
Elisei s-a rugat: "Doamne,
Deschide-i ochii să vadă!"

Și a văzut! Muntele plin
De cai și oști îngerești,
Și-n jurul lui Elisei
Carele de foc cerești.

Știa prorocul; dar a vrut
Ca slujitorul să priceapă
Că îngerii lui Dumnezeu
Tăbărăsc în jur și-i scapă.

Căci așa spune Cuvântul:
"Când strigă cei fără păcate,
Domnul aude și-i scapă
De necazurile toate."

Și cum se-apropiau sirienii,
S-a rugat cu-nsuflețire:
"Doamne, ascultă-mi rugăciunea
Și lovește-i cu orbire!"

Iar în urma rugăciunii
Dumnezeu l-a ascultat,
Și sirienii n-au văzut
Că el e omul căutat.

Ba mai mult, chiar Elisei
I-a oprit ca să le spună:
"Nu aceasta e cetatea!
Nu aceasta-i calea bună!

Haideți! Veniți după mine
Dacă vreți să îl aflați!
Vă voi duce chiar eu însumi
La omul ce-l căutați."

Și Elisei, cu îndrăzneală,
I-a trecut prin Israel
Pân-a intrat în Samaria
Cu sirienii după el.

Atunci, iarăși s-a rugat:
"Dumnezeul meu cel sfânt!
Deschide-le acuma ochii
Ca să vadă unde sânt!"

Când Domnul le-a deschis ochii
Sirienii au fost mirați
Că-s în mijlocul Samariei,
De evrei înconjurați.

Împăratul lui Israel
Se repede înainte
Și-ntreabă pe Elisei:
"Să-i măcelăresc, părinte?"

"Nu-i măcelări, împărate!
Să-i omori acum, nu-i greu;
Lasă-i, dar, să se răzbune
Mânia lui Dumnezeu!

Ospătează-ți, dar, vrăjmașii
Care astăzi sunt învinși,
Și astfel pe capul lor
Vei grămădi cărbuni aprinși.

Dă-le pâine, dă-le apă,
Să mănânce și să bea;
Iar apoi să se întoarcă
La stăpânul lor, de-or vrea.

Dacă vrei să câștigi pacea
Ascultă de sfatul meu!"
Și împăratu-a făcut voia
Omului lui Dumnezeu.

A poruncit o masă mare
Încărcată cu bucate
Și toată oastea siriană
S-a ospătat pe săturate.

După care, le-a dat drumul;
I-a lăsat să plece-n pace
Și de-atuncea sirienii
N-au mai încercat să-i calce.

Așa se câștigă pacea:
Prin iubire și credință!
Și credința-n Dumnezeu
Va aduce biruință.

Iar iubirea de aproape
- Fie prieten ori vrăjmaș -
Va aduce propășire,
Liniște-n orice sălaș.

Nu-ntoarceți rău pentru rău,
Nici ocară pentru-ocară!
Orice duh de răzbunare
Sau de mânie, să piară.

Ci fiți blânzi! Și buni să fiți!
Că aceasta vi-i chemarea:
Să fiți sfinți, să moșteniți
Pe veci binecuvântarea. Amin!