De ce Tu mă iubești întruna...
Iar eu pe Tine,
Doar din când în când?

De ce Tu mă păzești întruna...
Iar eu uit să veghez?
Căci poți veni oricând!

De ce îmi dai cuvânt de alinare...
Iar eu, nu șterg obrazul
Aceluia ce-a plâns?

De ce mă copleșești cu atâta îndurare?
Iar eu nu vreau să iert...
Și-mi port mânia-n gând.

De ce tu spui: "EU sunt!"
Știind ce-i demnitatea...
Iar eu mă ascund în spate,
Crezând că nu-s văzut?

De ce credincioșia TA e sfântă,
Dar scutul Tău nu-l port
Și sunt bătut de vânt?

De ce cuvântul Tău mă învață...
Să tai păcatul,
Iar eu vreau să-l ascund?

De ce mi-ai dat pe Duhul Sfânt,
Iar eu las alte duhuri
Să stea la mine-n gând?

De ce Tu ești ”Acel,
Ce a umplut spărtura?"
Iar eu o ocolesc
Și cad într-un mormânt...

De ce Tu mă iubești întruna...
Iar eu pe Tine,
Doar din când în când?