Aud o bătaie în uşa de lemn
Şi stau şi ascult iar cum bate
Din suflet, în taină, primesc un îndemn
Bătaia din uşă îţi este un semn
Există dreptate!

Ascult nemişcat cum bate mereu
Cu sunet uşor şi duios
Dar cum să deschid, nu sunt oare un "eu"
Nici mare creştin, nici mare ateu
Trăind de prisos

De ce bate iar, de ce nu am pace
Mă-ntreb zbuciumat şi nervos
Iar inima-mi spune: acum te întoarce
Să-ţi cureţi păcatul ce-n viaţa ta zace
Sărman păcătos.

Rânjeşte cu silă tot răul din mine
Aş vrea să deschid
Dar cum am să las nişte patimi meschine
Şi idolii dragi cu figuri feminine
Mi-e greu să decid.

Privesc în prezent, privesc în trecut
Cum toate s-au dus, cum toate au fost
Îmi sunt pe zi ce trece tot mai necunoscut
Mă doare orice clipă ce-n viaţă am pierdut
Trăind fără rost.