Mă-ntorc acum cu gândul la vremea ce-a trecut
La tot ce-am strâns în viaţă...la drumul străbătut
Şi ochii-nrourează...mă prind păreri de rău
Căci prea puţin lucrat-am în sfânt ogorul Tău!

Privesc în urmă paşii şi urma ce-am lăsat
Şi văd că mult prea mult prin lume-am alergat...
Văd haina mea pătată...văd lacrime amare
Şi Mâna ce se-ntinde a binecuvântare...

Revăd din nou cu gândul o clipă minunată
Când mi-ai ieşit în cale cu dragoste de Tată
Şi mi-ai şoptit duios cu glasul Tău ceresc:
"Eşti fiul Meu iubit şi veşnic te iubesc!"

Cum voi putea vreodată să-Ţi mulţumesc Părinte
Pentru măreţul Har şi dragostea-Ţi fierbinte?
Eu n-am nimic pe lume doar inima din piept
Ce-Ţi cântă zi şi noapte când tainic Te aştept...

Vulcan-06-03-2016
Mary