"Curățire"

Când planul Tău nu poate lua ființă
în viața mea cea mândră şi-arțăgoasă,
smereşte-mă, să vin cu pocăință
să-mi recunosc trăirea urâcioasă!

Când e ceva în mine ce opreşte
lucrarea Ta să meargă înainte,
trece-mă-n focul ce mă curățeşte
ca să fiu aur pur, nu lut, Părinte!

Când pacea Ta ce-mi locuieşte-n suflet
se tulbură prin lucruri trecătoare,
fă-mi curățire-n faptă şi în umblet
şi temelia mea să fie tare!

Când ochii mei sunt infectați cu ură
şi nu mai pot privi cu drag pe-oricine,
lasă iubirea Ta sfântă şi pură
să curețe veninul ce-i în mine!

Când limba mea se-ngroaşă de mânie
şi nu mai pot rosti cuvinte sfinte,
ascute-o Tu, cu Sabia Ta cea vie
şi pune prospețime în cuvinte!

Iar când mă răzvrătesc şi orice-ai face
nu vreau s-ascult de vocea Ta duioasă,
fa-mă să sufar, chiar dacă nu-mi place!
Mai bini plătesc aici, mica pedeapsă...

Căci suferința-n trup e trecătoare
dar vindecă un suflet răzvrătit;
pe când pedeapsa, veşnica pierzare,
e chinul pentru tot ce n-ai plătit!
Amin! - 7 aprilie 2016