Pastel de-ntâiul anotimp

Sub soarele ce n-o adastă
S-a dus neaua de pe coastă,
Dealul şi-a-schimbat mantia
Cu-n peisaj nou de smarald
Pus în brazda oricărui fald
Codrului... sporind mândria.

Să chiuie... copacii-n coruri
Cum sună bucuria-n cornuri,
Şi prin freamătul de frunze,
Mireasma scumpă a florilor
Născută-n preajma zorilor
În zbor s-o ducă buburuze!

Din palme să bată câmpia
Să-şi spună-n cîntec veselia
Cu-ncărcătura-n mii de flori,
Sub soarele, care le-alintă
Sub briza vântului la ţintă
Prin roua, revărsată-n zori!

Să salte văile prin frumuseţi
Ce ne-amintesc de dimineţi
Atât de dulci în paradisuri,
Şi luncile să râdă splendid
Sub aerul cel cald şi candid
Că viaţa creşte-n tufărişuri.

Şi toate-n creşterea deplină
De farmec şi de soare plină
Vorbesc de slava Creatorului,
Ce prin frumoasa-I privelişte
Ce-alungă starea de restrişte,
Sădesc în suflet pace omului!

Flavius Laurian Duverna
25martie 2016