"Pe zidurile tale, Ierusalime, am pus niște străjeri,
care nu vor tăcea niciodată, nici zi, nici noapte! Voi care aduceți
aminte Domnului de el, nu vă odihniți deloc!" (Isaia 62:6)

Voi, străjeri chemați de Domnul să sunați din trâmbiți sfinte,
Sus, pe turnul pocăinței, responsabili de popor,
Privegheați, ca niciodată, căci străinii bat la poartă
Să aducă tulburare cu învățătura lor!

Cai troieni ne dau târcoale cu-mbierile perfide,
Sanbalat și-adună oastea să provoace stricăciuni;
Ridicați-vă pe ziduri, animați de datorie
Și baricadați intrarea dinspre-ale lumii urâciuni!

Strigați astăzi: "Deșteptarea!", pentru cei ce dorm de-o vreme,
Duhul Sfânt cere veghere în poporul ostenit,
Căci nu-i mult și se arată zorii dimineții sfinte,
Iar răsplata v-o dă Domnul, de-n smerenie ați slujit.

Nu-ncetați, în rugăciuni, aminti cetatea sfântă
Și Biserica, Mireasa, pregătită prin necaz,
Până-n clipele Răpirii, când se va 'nălța spre slavă
Tot convoiul mântuirii, nu dați vreme, nici răgaz!

Voi, străjeri de datorie, trâmbițașii pocăinței,
Nu-ncetați rosti mesajul care-i izvorât de Sus;
Pregătiți întreg poporul pentru ziua biruinței
Căci în fruntea noastră-i Mielul cel nebiruit: Isus.

Zvonuri rele înfioară, se ascut săbiile grele,
Șuieră ca pretutindeni săgeți dinspre inamic,
Nu vă părăsiți menirea, ci, mai demni de-nsărcinare
Pãn' la moarte, de-i nevoie, să păziți ce ați primit!

Multă-mpotrivire-n turmă de-ndoială, necredință,
Vor cerca să-ntimideze, să v-oprească din vegheat,
Trădători fără rușine, " binevoitori" fățarnici,
Infiltrați, în piei de oaie, prin norodul adunat.

Voi, străjeri, pe metereze! Căci răsplata-i pe măsură,
Iar cu cât mai lungă-i noaptea, cu-atât zorii-s mai senini;
Când Luceafărul din slavă vă va-ncununa lucrarea,
Veți uita de toată truda și cununile de spini.

Căci vegherea se încheie, când, la trâmbița din urmă
Însuși Domnul coborî-va, a-i întâmpina pe sfinți,
Premierea cea finală, repurtată în victorie,
Vor trăi-o credincioșii din cuptoarele fierbinți.

Deci, veghere, curățire, pregătire-n așteptare
Și 'narmare potrivită de chemarea ce s-a dat,
Iar în ziua răsplătirii, când zbura-vom în splendoare,
Vom da pe vecie slavă Celuia ce ne-a vegheat.

Amin