La coltul strazi,parasit,
Sta un tanar necajit.
Si plange cu suspine adanci
In jurul sau sunt doar stanci.
Si usor isi ridica privirea in sus
Vede un copil in brate dus...
Si gandu-i sopteste rautacios:
" eu de mic...merg pe jos!"
Se uita la vitrine
Insa el nu avea nici paine ..
Ce poveste trista are?
Oare nu exista salvare?!
El adoarme pe un ziar
Langa al cersetorului pahar.
Unde ii e familia?
Unde-i locuinta?
In vis toate ni se descopera
O tragedie adevarata ..nu opera
Pe cand era doar bebelus
Stand in al sau culcus
Casa i-a luat foc...
Cu fratiori cu tot;
Mama il salvase din scantei
Cu pretul vieti ei.
Tatal , betiv si nervos..
A trantit copilul jos...
Si cu un cutit , inconstient
Si-s luat viata permanent..
Bietul copil...a ajuns la orfelinat
Unde era batut si nemancat,
Dar cand a crescut mai mare
La dat afara..in a lumi zare.
Si asa, azi pe strada
Micul prunc se intreaba
De ce eu? Ce-am gresit?
Cand eram asa de mic.
Insa o voce calda i-a vorbit
"Chiar si tu esti iubit!"
"Eu? De cine? Cine m-ar vrea?"
Iar strainul intinse biblia.
Asa dragul nostru baietel
E acum un mare invatacel
Si-s gasit un rost in viata
Sa vada a Domnului Fata!
El a inteles ca prin suferinta
El a primit biruinta!
Daca nu era orfan si alungat
Acel strain nu l-ar fi cautat.
Si nu ar fi stiut ca are familie
Ca singur nu mai e!
Acum are si parinti si casa!
Caci Dumnezeu vegheaza.
Daca te simti orfan in interior
Sau nu ai pe cineva in exterior..
Poate o sotie astepti
Roaga-te si-ai sa primesti!
Dumnezeu stie nevoile oricui
Lasa-l pe El sa decida ce si cui;
Caci El stie cel mai bine
E e pregatit pentru tine!
Am observat ades caci prin suferinta Isus ne apropie de El. Poezia descrie pe scurt viata unui orfan care m-a impresionat cu rabdarea sa!