Salvează-mă, Isus iubit!


Te-am zărit, odată, Doamne,
Tocmai când eram bolnav.
Te-am strigat, erai aproape,
Mă simţeam că-s foarte grav.

Doamne, ai milă de mine
Chiar de nu Te-am căutat.
Am greşit, n-am făcut bine,
Dar acum mă simt speriat.

Căci sunt singur. umbre negre
Mă-nconjoară, le zăresc.
Chiar de nimeni nu le vede,
Sunt aproape, le simţesc.

Sunt înfiorat de teamă,
Nici durerea n-o mai simt.
Vino, Domnul meu, degrabă,
Am să-Ţi spun tot, n-am să mint!

Viaţa mea a fost dezastru,
Numai rele am făcut.
Am furat, m-am dat drept altul,
Să nu fiu recunoscut.

Am minţit cu-nverşunare,
Ce-am făcut, tot am negat.
Cu multă neruşinare
Vina, pe alţii am dat.

N-am fost nici prea milostiv
Căci la toate m-am zgârcit.
De-am văzut vreun naiv
L-am prădat, l-am sărăcit.

Pe mulţi i-am batjocorit
Şi de ei am profitat.
Ba, chiar bine m-am simţit
Să fac rău, cu adevărat.

Şi apoi am râs prea bine
De prostia ce-am văzut.
Puţini se puneau cu mine,
Dar acuma, sunt căzut.

Nici de Tine nu-mi plăcea
Când unii Te pomeneau.
Viaţa Ta, mă plictisea,
De sfinţenia Ta-mi vorbeau

Că, în bunătatea Ta,
Pentru oameni Te-ai jertfit,
Da, r nu mă interesa
Că eşti viu sau ai murit.

Nu cred, Doamne, c-ar mai fi
Un om rău, aşa ca mine.
Toate vreau să Ţi le spun,
Ce am comis, rău, sau bine.

Te-aş ruga să-mi dai iertare
Pentru tot ce am făcut,
Să fii plin de îndurare.
Scapă-mă, şi-am să Te ascult!

Te-oi urma şi Te-oi sluji,
Nu mă voi mai ruşina.
Doar pe calea Ta voi fii
Orice mi s-ar întâmpla.

N-am să Te mai părăsesc
Dacă zile îmi vei da.
Am să stau să Te slujesc
Şi-am să-Ţi dau inima mea.

Amin

Câmpia Turzii, 2 mai 2016